Cristina Pruteanu avea doar 18 ani când decis că poate să-şi câştige existenţa în străinătate. Iniţial s-a gândit că nu va sta mai mult de un an sau doi departe de casă. În timp aceştia s-au transformat în 15 ani petrecuţi în Italia. A trecut prin multe experienţe. Toate au făcut-o mai puternică, dar la fiecare îmbarcare înapoi spre Italia alege să fie singură. Momentele de despărţire sunt prea grele.

Au trecut 15 ani de când Cristina a părăsit casa părintească. Îşi aminteşte şi azi de ziua în care şi-a strâns bagajul şi a plecat.

Cu ani în urmă, emigrarea în Europa era cu totul diferită de ce ştim astăzi. Disperarea de a fugi din mizerie şi de a scăpa de pătura sovietică, prea grea pentru tinerii din acele zile, îi împingeau pe unii până la evadare.

Are doi copii care s-au născut în Italia, iar pentru o perioadă a fost nevoită să se despartă de ei şi să-i aducă pe micuţi la mama sa. După ce lucrurile s-au aranjat, Cristina şi-a luat copiii înapoi - un pas şi mai complicat pentru o mamă plecată.

De ceva timp, Cristina s-a apucat să-i ajute pe cei de acasă. Iniţial a adunat cadouri pentru 160 de copii din familii social vulnerabile, după care a continuat cu material didactic pentru grădiniţe. Iniţiativa a fost observată de alţi conaţionali şi aşa au început să contribuie la fericirea altora.

În Italia are de susţinut două examene importante, însă nici asta nu i-a putut da peste cap planul de a reveni acasă. Acum, are motive mult mai mari de a se întoarce. Face parte dintr-o familie numeroasă şi multe suflete o aşteaptă.

Aşa a devenit Cristina un model pentru cei de acasă, dar mai ales pentru sutele de mii de moldoveni plecaţi, la fel ca ea, în străinătate pentru o viaţă mai bună dar în acelaşi timp pentru sute de sacrificii până acolo. Acasă este locul pe care nu tu îl alegi, ci pe care îl simţi atunci când îi păşeşti pragul - iar asta nu se schimbă niciodată.