Stimate dle Andrei Cosoi, când şi în ce împrejurări aţi decis să candidaţi la funcţia de consilier?
Comunitatea noastră este stabilită în Italia de peste 15 ani. Când spun comunitate mă refer şi la românii din Basarabia. M-am antrenat în această campanie, cu scopul de a îmbunătăţi procesul nostru de integrare în societatea ţării gazdă. Iniţial, am organizat o campanie cu genericul: „Noi avem dreptul la vot”. Din 15 mii de cetăţeni români stabiliţi aici, peste 830 de persoane, născute în România şi în R. Moldova, deţin cetăţenia italiană. Votează doar jumătate din acestea. Foarte mulţi nu ştiu că au acest drept de vot. Scopul nostru e de a le aduce la cunoştinţă că implicarea politică este egală cu integrarea. În prezent, numărul de cereri de cetăţenie italiană este în creştere. Respectiv, numărul persoanelor cu drept de vot va creşte la următoarele alegeri. Pot să voteze nu doar românii care au cetăţenie italiană, ci şi românii care au reşedinţa în Padova. Aceştia trebuie să se înregistreze la oficiile electorale. Sunt verificaţi, conform procedurii, dacă nu au avut condamnări anterior, după care primăria le emite un livret de vot. În acest moment, numărul celor care au un astfel de certificat e de circa 800 de persoane.
Anterior au mai candidat cetăţeni din R. Moldova la aceste funcţii?
E pentru prima oară când o persoană din R. Moldova candidează, dar comunitatea românească a avut în legislaturile precedente o consilieră, avocata Nona Evghenie, cu care de altfel am avut o colaborare foarte bună. S-a bucurat inclusiv de susţinerea italienilor, deoarece soţul ei este italian şi este o persoană respectată şi cunoscută în localitate. Programul politic pe care îl propun are scopul de a întări raportul dintre administraţia locală şi comunitatea pe care o reprezint. M-am alăturat, în acest demers, organizaţiei Alianţa Românilor căreia doresc să-i mulţumesc şi în acest context pentru susţinere şi încredere.
Eşti în campania electorală, prin ce se deosebeşte aceasta de o campanie electorală din R. Moldova?
Este o campanie electorală obişnuită, cu agitaţie electorală efectuată în limitele legii şi ale bunului-simţ. Evident că nu există în cultura politică de aici „pomeni electorale”. Cu cât discursul candidatului este mai simplu, mai aproape de problemele cetăţenilor şi mai cursiv, cu atât are mai multe şanse de a fi înţeles şi de a câştiga alegerile. În Italia alegerile reprezintă un exerciţiu cu adevărat democratic. Personal, mi-am prezentat candidatura, inclusiv prin intermediul unor scrisori adresate conaţionalilor noştri. După aceea organizăm întâlniri cu diferite grupuri de persoane.
Cum convingeţi electoratul să vă voteze?
Noi, candidaţii la funcţia de consilier, nu prezentăm o listă aparte de promisiuni. Participăm la scrierea programului electoral al candidatului la funcţia de primar pe care îl susţinem, în cazul meu, al lui Sergio Giordani. Personal, am identificat problemele legate de migraţie. Sunt câteva puncte asupra cărora am insistat şi care vor fi implementate, dacă vom câştiga alegerile. Să fie reintrodusă funcţia de „mediatore culturale” , intermediar cultural, în şcoli – un psiholog specializat în integrarea copiilor români ori de altă naţionalitate, care va identifica problemele cu care se confruntă aceştia şi va încerca să-i ajute să se adapteze. Totodată dorim să reintroducem centrele de informare pentru emigranţi, unde aceştia vor obţine asistenţă fiscală, vor fi informaţi, cum să depăşească anumite probleme birocratice cu care se confruntă. Pentru cetăţenii din R. Moldova aş încerca să rezolv şi o problemă legată de un punct de colectare a coletelor, să schimb, cu acordul Primăriei din Padova, locaţia, pentru că cea actuală nu e prea comodă.
Atitudinea italienilor nu e discriminatorie faţă de candidaţii originari din alte ţări?
Numărul străinilor, mai ales al românilor, este în creştere şi pentru politicieni contează mult votul acestui electorat. În această campanie sunt antrenaţi 16 candidaţi originari din diferite ţări, pe diferite liste. În presa locală a apărut chiar şi un titlu: „În goană după voturile stranierilor”. Politicienii sunt interesaţi să obţină încrederea acestui electorat. La Padova sunt înregistraţi şase candidaţi la funcţia de primar. Fiecare candidat are liste civice şi de partid, cu câte 32 de persoane. Fac parte din lista civică.
Ai ajuns în Italia pe când încă erai adolescent, te-ai confruntat cu probleme de adaptare?
Am emigrat în Italia la vârsta de 17 ani. Aici se aflau părinţii mei, care erau deja de patru ani la muncă. Împreună cu familia am decis ca, după absolvirea liceului, să-mi continui studiile la facultatea de Drept din Padova. M-am adaptat relativ uşor. M-am încadrat în câteva colective. Una din pasiunile mele este sportul, acasă am practicat fotbalul. În Italia, pe lângă studii, timp de opt ani de zile am antrenat juniori.
Cât de des vizitezi R. Moldova, ce schimbări ai remarcat?
Cunosc bine realităţile de acasă. Din păcate, schimbări pozitive din punct de vedere social, economic, politic, nu prea văd. Colaborez cu Camera de Comerţ moldo-italiană, sunt reprezentantul instituţiei aici, la Padova. Avem probleme de reputaţie. Italienii nu mai vor să investească în RM. Nu există stabilitate politică, antreprenorii se simt hărţuiţi.
Cât priveşte politicul de acasă, sunt un simpatizant al PL. Pe parcursul ultimelor săptămâni am fost stupefiat de modul în care au fost efectuate arestările membrilor PL, inclusiv al primarului capitalei, Dorin Chirtoacă. Sunt jurist şi arestările intens mediatizate, mai ales al unui fost membru de coaliţie, mi s-au asociat cu o execuţie mediatică, abil regizată de persoane din culise care manifestă un comportament ce poate fi asociat cu al unor şacali politici. Arestările puteau fi efectuate măcar cu un minim respect pentru imaginea acestora. Sistemul e bolnav, iar îmbolnăvirea acestuia a început nu de azi ori de ieri, ci încă în perioada lui Voronin.
Ce ar trebui să se întâmple ca R. Moldova să devină un stat atractiv, cel puţin pentru propriii cetăţeni?
Statul ar trebui să intervină, să susţină antreprenorii, să nu-i împiedice să creeze locuri de muncă, să întreprindă acţiuni care ar genera stabilitate politică şi economică – un climat care ar contribui la câştigarea încrederii investitorilor. Astfel s-ar rezolva o bună parte din problemele Moldovei.
Cât de unite sunt comunităţile de cetăţeni din R. Moldova şi România la Padova?
Sunt unionist şi cred în diaspora unionistă. Consider că etnia pe care o reprezint este română, cu diferite profiluri geografice, din Moldova, Cluj, Arad, Bucovina etc. Aici, la Padova, vreau să transmit un mesaj – că etnia română este unică şi că trebuie să avem un candidat unic al comunităţii româneşti. Le-am explicat italienilor că reprezint comunitatea română din care fac parte persoane care s-au născut în RM ori România, adică pe toţi cei care se consideră de etnie română. Cel puţin noi, aici, în diasporă, am înţeles că, dacă suntem mai mulţi, vocea noastră e mai puternică şi împreună putem înfrunta mai uşor procesul de asimilare. Organizăm diferite evenimente culturale, cum ar fi Ziua României, Marea Unire, Mica Unire, diferite festivaluri, maramureşenii se prezintă cu un port, noi cu un alt port. Ne simţim mai bogaţi, vorbim aceeaşi limbă şi ne înţelegem.
Ce părere ai despre intenţia PD-PSRM de a schimba sistemul electoral din R. Moldova?
Sistemul de vot uninominal ori mixt în sine nu sunt rele. Dar modul cum este propus şi de cine este propus acest proiect vorbeşte de nişte interese ascunse. Nu suntem chiar atât de naivi. În viziunea mea, PD a investit în ultimii ani foarte mult în liderii locali, primari, preşedinţi de raioane şi mizează că cei care nu vor vota partidul, vor vota persoana, respectiv în acest mod au mai multe şanse de a forma o majoritate parlamentară. Este evident că este o iniţiativă legislativă prin care acest partid urmăreşte scopul de a nu pierde puterea în stat.
Jurnal.md
