În ceea ce priveşte reforma justiţiei din cele 489 de acţiuni de reformă planificate pentru perioada 2011 – 2016, aproape 80% au fost raportate ca fiind executate, jumătate dintre acestea fiind executate în termen, iar restul cu întârziere de la 3 luni până la 3 ani. Mai puţin de 5% din totalul acţiunilor nu au fost realizate, iar restul realizate parţial.

Însă dacă luăm în consideraţie importanţa acţiunilor neimplementate, atunci nivelul de implementare al reformei este mult mai mic, spun experţii.

Potrivit acestora, principalele restanţe sunt înregistrate în reformarea Procuraturii. Parlamentul întârzie votarea mai multor legi importante: legea privind medierea, legea cu privire la notariat, legea probaţiunii, administratorului autorizat etc. Pe lângă aceasta, nu au fost încă reformate Institutul Naţional al Justiţiei, Curtea Constituţională, avocatura, sistemul executorilor judecătoreşti, expertiza judiciară, instituţia avocatului poporului.

Nu a fost demilitarizat sistemul penitenciar şi al procuraturii, iar Comisia Naţională de Integritate şi instrumentele de prevenire a corupţiei nu sunt suficient de bine consolidate. Urmează să fie lansat sistemul e-dosar, iar penitenciarul nr.13 din Chişinău să fie înlocuit cu un penitenciar nou, construit cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Cu referire la sistemul actual de salarizare al bugetarilor din ţară, experţii spun că acesta este unul greu de administrat, neperformant şi generează serioase inechităţi sociale şi economice. Acesta nu asigură cerinţele de bază ale angajatorilor, dar şi angajaţilor din cauza cadrului legal complex, capacităţii limitate a cadrului instituţional de a gestiona sistemul şi de a pune sarcini şi priorităţi pentru acesta.

În acest context, reforma sistemului de salarizare trebuie să vină cu modificarea integrală a acestuia, definirea clară a principalului actor care poate lua deciziile financiare sistemice şi adaptarea salariilor la realităţile pieţei de muncă, atât în termen de cerinţe şi performanţe, cât şi salarizare cu apropierea maximă de salariile sectorului real al economiei.

Aceeaşi situaţie se atestă şi în sistemul parteneriatului public-privat unde, potrivit Expert-Grup, nu se respectă bunele practici. Acesta este afectat de acţiunile conducerii instituţiilor care implementează parteneriate publice private care nu respectă cadrul legal, de transparenţa scăzută a sistemului, insuficienţa activităţilor de monitorizare de către partenerii publici a realizării etapelor aferente contractelor iniţiate; nedesemnarea persoanelor responsabile de realizarea contractelor; lipsa reglementărilor specifice pentru evidenţa şi raportarea executării clauzelor contractuale de către partenerii publici şi cei privaţi etc.

Reformarea acestuia este imperativă, în caz contrar există riscul pierderilor bunurilor publice şi suportarea unor datorii contingente ulterioare, spun economiştii de la Expert-Grup.