– Dragă Aliona, când şi în ce împrejurări ai ajuns în Italia, ce clişee, stereotipuri trebuie să depăşească un migrant odată ajuns în această ţară?

În mare parte, cetăţenii noştri stabiliţi peste hotare se integrează cu succes. Mulţi s-au afirmat în diferite domenii şi sunt personalităţi recunoscute în ţările de reşedinţă, mai puţin, din păcate, sunt apreciaţi acasă. În viziunea mea, anume ei sunt ambasadorii de imagine ai R. Moldova, obţinând succese în cele mai diferite domenii şi ţări ale lumii. Am plecat din R. Moldova în 2007. A fost o alegere dificilă. Eram conştientă că îmi va lipsi familia, tata, fraţii, dar şi prietenii. În Italia mă aştepta mama, aflată aici la muncă. Datorită ei, altor rude, am reuşit să mă integrez relativ uşor. Important e să cunoşti limba şi cultura ţării gazdă.

Acasă am absolvit facultatea de jurnalism şi desigur îmi doream mult să activez şi aici în calitate de jurnalistă. Întâmplător, am aflat de ziarul „Gazeta Basarabiei” şi le-am trimis primul interviu, care a fost acceptat. Deja sunt şapte ani de când fac parte din această echipă. Totodată, îmi fac studiile la cursul de masterat în Strategii de Comunicare la Facultatea de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii din Padova. Desigur, au fost şi greutăţi, dar până la urmă s-a dovedit a fi o experienţă utilă. Mă ajută mult fetiţa mea, pe care uneori am fost nevoită să o iau cu mine şi la ore. Dar am încercat să demonstrez că se poate, oriunde şi oricând, doar trebuie să doreşti acest lucru.

– Eşti implicată activ în viaţa Diasporei române din Italia, inclusiv în proiectul „În prim plan – Femeia”. Ce te-a frapat în cazul femeilor migrante din R. Moldova, care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă acestea?

Majoritatea femeilor care au decis să plece la muncă peste hotare au luat această decizie din cauza dificultăţilor financiare în care s-au pomenit familiile lor. În urma despărţirii îndelungate, relaţiile de familie suferă. După câţiva ani petrecuţi la muncă în Italia, nu mai e la fel de armonioasă nici relaţia multora dintre ele cu copiii. Cu atât mai dramatică este situaţia acestor femei, cu cât nici ţara gazdă nu este prea primitoare. Majoritatea lor acceptă locuri de muncă necalificate, muncesc peste programul de muncă, uneori având doar o zi de odihnă, alteori fiind private şi de acest drept, doar ca să poată trimite un ban acasă.

Dar există şi cazuri în care femeile s-au integrat cu succes. Şi-au adus aici familia şi, treptat, au reuşit să se afirme în plan profesional. Realizăm proiectul „În prim plan – Femeia”, în colaborare cu Ecaterina Deleu, doctorandă a Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM. Scopul proiectului este de a promova imaginea obiectivă, lipsită de clişee şi prejudecăţi, a femeilor migrante în mass-media. Ne-am propus să identificăm stereotipurile utilizate de mass-media şi societate la adresa lor. Am avut mai multe seminare la care au participat peste 50 de femei, în Padova şi Milano. Totodată, am organizat două runde de consultări cu femeile întoarse acasă, la Cahul şi Soroca, la care au fost abordate aspecte ce ţin de situaţia migranţilor întorşi în ţară, a copiilor reveniţi împreună cu părinţii lor, dificultăţile cu care se confruntă la deschiderea şi gestionarea unor mici afaceri. Am încercat să atragem reprezentanţii autorităţilor locale şi ai instituţiilor de învăţământ în procesul de integrare a acestor familii.

Continuarea articolului citiţi pe Jurnal de Chişinău.