Este declaraţia Amnesty International Moldova, emisă astăzi de Ziua Internaţională a Libertăţii Presei. Potrivit experţilor de la organizaţia pentru apărarea drepturilor omului, în ultimii ani, presa din Moldova a avut parte de tot mai multe provocări.

„Apreciem pe cei care încă mai sunt liberi şi au rămas ”câini de pază” – temelia unei naţiuni de succes, care ia decizii inclusiv având la bază informaţie obiectivă; precursorii progresului social şi economic şi ai dezvoltării durabile. Dezvoltarea socială şi economică, ştiinţa, tehnologia, inovaţia, antreprenoriatul – toate acestea au la bază activitatea presei independente”, se spune în declaraţie.

Totodată, Amnesty International Moldova atenţionează că lipsa solidarităţii de breaslă şi competiţia neloială, afilierea politică şi lipsa protecţiei din partea instituţiilor de specialitate au ca şi consecinţă o societate amorfă, „care crede că toamna se numără sirienii, iar furturile şi alte ilegalităţi sunt eclipsate de discursuri populiste şi parade”.

„E cunoscut faptul că buna guvernare şi libertatea presei nu sunt principii ce s-ar exclude reciproc, ba dimpotrivă – ele sunt dependente reciproc. Ne dorim să fim martorii momentului când toţi jurnaliştii vor putea activa liber – vor putea observa, adresa întrebări şi relata evenimentele, fără frica de a fi persecutaţi. Doar atunci vom fi siguri că guvernarea va activa în interesul cetăţenilor”, se mai spune în declaraţia Amnesty International Moldova.

Republica Moldova a fost plasată pe locul 80 din 180 de state ale lumii în clasamentul privind libertatea presei, publicat recent de organizaţia Reporters sans frontieres (Reporteri Fără Frontiere). Comparativ cu anul 2016, ţara noastră a pierdut patru poziţii în clasament.

Experţii de la organizaţia internaţională atrag atenţia asupra faptului că mass-media din ţara noastră este controlată de oligarhi, iar Consiliul Coordonator al Audiovizualului este lipsit de independenţă.

„Diversificat, dar extrem de polarizat, peisajul mass-media din Republica Moldova reprezintă imaginea unei ţări marcate de instabilitate politică cronică şi greutatea sufocantă a oligarhilor. Linia editorială a principalelor instituţii de presă este strâns legată de interesele politice sau economice ale proprietarilor lor. Independenţa editorială şi transparenţa proprietăţii mass-media sunt principalele provocări”, se spune în raport.