La doi ani de la valul de proteste care a adunat zeci de mii de oameni din toate colţurile ţării, reprezentanţii Platformei Civice Demnitate şi Adevăr au făcut bilanţul acelor manifestaţii stradale.

„Cetăţenii au primit o speranţă că ceva poate fi schimbat, au apărut partide de alternativă care în viitorul parlament vor putea face o schimbare, au fost blocate mai multe acţiuni ale guvernării, cum ar fi instalarea în funcţia de premier a lui Vladimir Plahotniuc, legea amnistiei fiscale”, vicepreşedintele Platformei DA, Liviu Vovc.

„Scoaterea adevărului despre acest furt masiv, furtul secolului cum a intrat în istorie, s-a stopat şi furtul celorlalte miliarde, deci toată acea agoniseală de vreo 6-7 miliarde câte avem la bancă, deci le-am dat peste labă la bandiţii ăştia”, a spus membrul Platformei DA Nicolae Josan.  

„În aceşti doi ani am informat cetăţenii, opinia publică internaţională, s-a făcut RM cunoscută prin problemele sale, am înţeles cine de fapt ne guvernează”, a menţionat vicepreşedintele Platformei DA, Inga Grigoriu.  

„A fost un pas foarte mare pentru societate şi protestul profesorilor este o consecinţă a acelor evenimente care au trezit societatea, care au dat un impuls oamenilor să nu se teamă de guvernare, să-şi apere drepturile”, a afirmat membrul Platformei DA Dinu Plîngău.

„De la începerea acelui şir de proteste lucrurile s-au înrăutăţit şi lumea se întreabă de ce s-a întâmplat, în RM nu avem o clasă politică clasică, aşa cum există în România sau alte ţări europene, avem un regim criminal. Regimul criminal Plahotniuc nu a făcut nimic pentru a restitui cetăţenilor miliardele, dimpotrivă, au fost puse pe spatele lor, iar torţionarii tinerilor din 7 aprilie 2009 s-au căpătuit cu funcţii importante în stat, în special în instituţiile de drept”, a declarat membrul Platformei DA Vasile Năstase.

Reprezentanţii Platformei Civice spun că societatea trebuie să pună presiune pe guvernare, inclusiv prin reluarea protestelor.

„Doar presiunea socială, doar informarea partenerilor de dezvoltare şi a donatorilor străini sunt instrumentele cu care vom putea în continuare înfăptui ceea ce ne-am propus, ne-am propus o schimbare de calitate”, a mai spus Inga Grigoriu.

„Este important ca societatea să nu protesteze doar pe segmente, să se unească într-o forţă foarte puternică sub egida fie a societăţii civile, fie a partidelor extraparlamentare care în cel mai apropiat timp trebuie să reia aceste proteste şi să dea semnale foarte clare acestui regim foarte criminal şi în special a instituţiilor internaţionale care nu mai trebuie să ajute nici financiar, nici logistic acest regim criminal”, a adăugat Vasile Năstase.

„Cetăţenii au înţeles că forţa principală este în mâinile lor şi doar prin unitate putem schimba ceva”, a continuat Liviu Vovc.

„Cu siguranţă, dacă va fi nevoie vom scoate lumea în stradă, arma aceasta mare, foarte puternică împotriva acestei mafii de la guvernare, a coordonatorului acestuia”, a menţionat Nicolae Josan.

Persoanele vizate în declaraţii nu au fost de găsit pentru a le fi solicitată reacţia. Primele manifestaţii stradale, care au dus la crearea unei adevărate mişcări protestatare, au fost organizate în scuarul Catedralei Metropolitane în aprilie 2015. Indignaţi de furturile din sistemul bancar, de corupţia din justiţie, dar şi de faptul că cei vinovaţi de violenţele din 7 aprilie 2009 nu au fost încă pedepsiţi, oamenii au început să iasă în stradă cu sutele. O lună mai târziu, pe 3 mai 2015, zeci de mii de oameni din toată ţara au participat la un protest de amploare în centrul capitalei. Nemulţumiţi de reacţia pasivă a autorităţilor, peste 100 de mii de oameni din toate colţurile ţării s-au adunat şi pe 6 septembrie 2015 la o Mare Adunare Naţională. De această dată, o parte dintre manifestanţi au rămas în stradă şi noaptea, adăpostiţi în corturi, decişi să-şi apere dreptul la o viaţă mai bună.