Banii necesari, circa cinci milioane de euro, urmau să fie luaţi în credit de la parteneri externi, o parte din sumă fiind grant nerambursabil, fără ca locatarii blocurilor de locuinţe să contribuie financiar, potrivit autorităţilor.

„Vrem ca cetăţenii să se bucure de un trai confortabil şi civilizat, într-un bloc izolat termic, cu uşă decentă la intrare în scară”, susţinea atunci edilul Chirtoacă. La patru ani distanţă, doar 13% din blocurile incluse în proiect au beneficiat de ferestre noi, iar în câteva cazuri banii au fost încasaţi de instalatori chiar dacă nu au îndeplinit lucrările. Mai mult, pentru geamurile schimbate în cele 216 imobile vom achita, până la urmă, din bugetul municipal, fapt ce contravine legii, potrivit experţilor.

În opinia lor, proiectul a eşuat din cauza managementului ineficient al administraţiei publice. De cealaltă parte, deşi recunosc că proiectul nu şi-a atins scopul, reprezentanţii Primăriei neagă că ar fi fost admise ilegalităţi sau pagube financiare. Între timp, aleşii locali s-au apucat de un nou proiect de eficienţă energetică, de cinci ori mai costisitor decât cel precedent.

Intenţia: Schimbarea uşilor şi ferestrelor la jumătate din blocurile din oraş

Proiectul privind schimbarea geamurilor şi uşilor în blocurile de locuinţe din Chişinău a demarat la sfârşitul anului 2013 şi viza 1.559 de imobile gestionate de cele 23 de întreprinderi municipale de gestionare a fondului locativ (ÎMGFL-uri). Numărul constituie aproape jumătate din blocurile existente în municipiu (3.794 de clădiri), potrivit datelor Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare. (vezi tabelul) Creditul pentru implementarea proiectului de eficienţă energetică a fost oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), prin intermediul programului „Facilitatea de Finanţare a Eficienţei Energetice în Sectorul Rezidenţial din Moldova” (MoREEFF).

Ideea era simplă. BERD se angaja să acorde cinci milioane de euro (circa 90 de milioane de lei, la cursul valutar din octombrie 2014) pentru lucrări, cu o rată a dobânzii de 8,5% anual. 30% din sumă sunt bani oferiţi sub formă de grant nerambursabil de către Uniunea Europeană şi Guvernul Suediei. Restul banilor trebuiau să fie întorşi de fiecare ÎMGFL timp de până la cinci ani, din bugetele proprii, formate în principal din contul tarifului de deservire a blocului (un leu pe metru pătrat), aplicat fiecărui apartament. Asta deşi taxa respectivă este destinată întreţinerii curente (controlul tehnic şi reparaţia sistemelor de încălzire, lichidarea scurgerilor de apă, salubrizarea terenurilor din preajma blocurilor etc.).

Pe 20 august 2013, viceprimarul Nistor Grozavu a emis o dispoziţie prin care a fost formată Comisia de selectare a agenţilor economici care urmau să instaleze ferestrele şi uşile în scările blocurilor de locuinţe. În document se spune că cei 11 membri, funcţionari ai Primăriei şi directori de ÎMGFL-uri, vor stabili criteriile în baza cărora urmează a fi selectate firmele şi că, ulterior, fiecare dintre cele 23 de întreprinderi va încheia contracte de executare a lucrărilor cu fiecare agent economic. Într-un răspuns oficial al Direcţiei locativ-comunale, directorul Petru Gontea preciza că agenţii economici au fost selectaţi după criteriul „cel mai mic preţ oferit”, iar una dintre condiţiile obligatorii ale partenerilor străini era ca firmele să fie acreditate de către Programul MoREEFF. „Comisia de lucru a expediat invitaţii de participare tuturor instalatorilor eligibili MoREEFF. Ulterior, la concurs au participat zece agenţi economici din cei 33 cărora le-au fost expediate invitaţii”, se mai arată în răspunsul Direcţiei.

În urma tenderului, funcţionarii au selectat cinci operatori economici: Crochiu Prim SRL, Rolplast Service SRL, Prestar Plus SRL, Flerixon SRL şi Consvitraliu SRL. Fiecare dintre aceştia a propus între 986 de lei şi 1.185 de lei pentru un metru pătrat de geam, sumă care includea reparaţia tocurilor şi evacuarea deşeurilor. Aspectul privind înlocuirea uşilor a fost aparent neglijat. Potrivit lui Gontea, în aceeaşi perioadă a început instalarea interfoanelor la multe blocuri, astfel încât înlocuirea uşilor a fost de prisos.

Realitatea: Termopane doar la 216 blocuri din oraş

Potrivit Direcţiei locativ-comunale (DGLCA), până în prezent, cei cinci agenţi economici au schimbat ferestrele în scările a 216 blocuri din Capitală, ceea ce ar însemna cam 13% din numărul planificat iniţial. Pentru aceste lucrări au fost valorificate 15,3 milioane de lei, dintre care circa cinci milioane de lei sub formă de grant. În răspunsul iniţial oferit CIJM de către Direcţie se arăta că adresele blocurilor de locuinţe incluse în proiect au fost selectate de către întreprinderile municipale, fără a se preciza după ce criterii s-a făcut selecţia. Solicitat de reporterii CIJM, Petru Gontea a precizat că s-a dat prioritate blocurilor „în cea mai proastă stare”.

La sfârşitul lunii februarie, experţii în domeniul energetic Ianuş Cuşnir şi Sergiu Tofilat au vorbit în cadrul unei conferinţe de presă despre mai multe nereguli în implementarea proiectului. Potrivit lor, iniţial, DGLCA a Capitalei le-a oferit o listă de adrese în care erau trecute inclusiv blocuri la care nu s-a schimbat niciun geam. Funcţionarii le-au remis o listă nouă ulterior, motivând că ar fi fost vorba despre erori admise de angajaţii Direcţiei. Totodată, din partea Primăriei nu a fost desemnat niciun coordonator responsabil de implementarea corespunzătoare a programului, fiecare întreprindere municipală urmând să se ocupe de partea sa de împrumut bancar, contractarea antreprenorului, efectuarea şi recepţionarea lucrărilor, etc. Mai mult, răspunsurile directorilor întreprinderilor municipale la solicitările de informaţie despre cum au implementat proiectul MoREEFF au variat de la caz la caz. În timp ce unii au refuzat să dea detalii, alţii au declarat că nu deţin nicio informaţie sau au oferit răspunsuri incomplete.

Lucrări neîndeplinite, bani încasaţi, procese  de judecată şi faliment

Cei cinci agenţi economici care au schimbat ferestrele la cele 216 blocuri de locuinţe sunt, într-adevăr, acreditaţi de Programul MoREEFF. Conform datelor municipalităţii, cele mai multe din lucrări le-au efectuat Rolplast Service SRL (care a oferit cel mai mare preţ pentru un metru pătrat de geam) şi Crochiu Prim SRL (care a oferit cel mai mic preţ). Consvitraliu SRL şi Flerixon SRL s-au ocupat doar de câteva dintre blocuri, în timp ce Prestar-Plus SRL a instalat geamuri doar la un singur imobil.

Crochiu Prim SRL şi Rolplast Service SRL, care au instalat geamuri la 95% dintre blocurile vizate, s-au pomenit în litigiu cu câteva întreprinderi municipale, după ce ar fi luat bani fără să execute lucrări în cazul a cinci imobile din diferite zone ale Capitalei.

Bunăoară, ÎMGFL nr. 20 a depus cerere de chemare în judecată faţă de Crochiu Prim SRL la începutul anului 2016, cerând întoarcerea unei datorii de circa 153.000 de lei pentru neexecutarea obligaţiilor de a instala termopane la blocurile din străzile Bogdan Voievod 2/2 şi Miron Costin 6/2. „Din această sumă, vreo 15.000 de lei le-au restituit în următoarele luni, au recunoscut datoria şi au propus o variantă de achitare timp de şase luni, dar capacitatea lor de plată la acel moment îmi trezea foarte multe semne de îndoială, de aceea am continuat în instanţă. Procesul de judecată continuă. Între timp am majorat pretenţiile: în total solicităm încasarea a circa 230.000 de lei, sumă în care se include datoria pe contract, dobânda de întârziere, penalitatea pentru neexecutarea obligaţiunilor contractuale, dobânda pentru împrumutul bancar”, a precizat Sergiu Coptu, reprezentantul întreprinderii municipale în procesul de judecată.

La scurt timp, şi ÎMGFL nr. 19 s-a plâns în instanţă, pe acelaşi agent economic, după ce ar fi încasat suma de aproape 55.000 de lei fără a schimba geamurile la blocul din str. Studenţilor 12/3. În luna octombrie 2016, Curtea de Apel Chişinău a emis o hotărâre prin care a recunoscut şi a admis existenţa datoriei, doar că ÎMGFL nr. 19 a intrat în procedură de insolvabilitate, iar Crochiu Prim SRL a dat faliment, fără a întoarce banii.

„ÎMGFL nr. 19 au ajuns în procedură de insolvabilitate şi, de prin decembrie 2016 - ianuarie 2017, s-a intentat procedura de insolvabilitate la Crochiu Prim SRL, iar noi, ca unul dintre creditorii agentului economic am depus o cerere de validare a creanţelor şi cunosc că am fost validaţi, ceea ce înseamnă că procedura de insolvabilitate continuă. De la administratorul de insolvabilitate am înţeles că există o decizie a instanţei prin care se va merge pe procedură de insolvabilitate simplă şi, cel mai probabil, compania va fi lichidată. Respectiv, s-ar putea ca până la urmă să fie vorba despre răspunderea subsidiară a fondatorilor sau asociaţilor firmei în ceea ce priveşte datoriile pe care le au faţă de noi”, ne-a mai spus Sergiu Coptu.

De altfel, contractul de antrepriză semnat la 23 ianuarie 2015 între ÎMGFL nr. 20 şi Crochiu Prim SRL prevede că gestionarul blocurilor se angajează să achite firmei un avans de 60% din valoarea fiecărei oferte, iar restul de 40% urmează să fie transferate în conturile firmei după finalizarea lucrărilor şi semnarea procesului-verbal de recepţie finală. Termenul de execuţie, potrivit documentului, este de 3,5 luni de la data recepţionării avansului de către SRL. Contractul semnat între acelaşi agent economic şi ÎMGFL nr. 8 stipulează că beneficiarul, adică întreprinderea municipală, se angajează să achite antreprenorului 100% din valoarea fiecărei oferte, fără a se preciza dacă e vorba de avans sau achitări ulterioare instalării geamurilor.

Şi ÎMGFL nr. 5 se află în proces de judecată cu Rolplast Service SRL, după ce ar fi încasat bani fără să instaleze ferestre la blocurile din străzile Dacia 42 şi Cuza-Vodă 29. Am încercat să luăm legătura cu reprezentanţii firmelor Crochiu Prim şi Rolplast Service, însă nimeni nu ne-a răspuns la numerele de telefon afişate public. 

Petru Gontea, şeful Direcţiei locativ-comunale: „Crochiu Prim SRL ne-a făcut probleme. În ianuarie 2016 mi s-a comunicat că n-a instalat geamuri la două blocuri locative, ştiu despre procesele de judecată. Noi nu ne-am implicat pentru că nu avem cum. Banii întreprinderilor nu sunt bani publici, conform legii, şi gestionarea lor ţine strict de ei. În alte două cazuri de la Botanica, blocuri gestionate de ÎMGFL nr. 5, s-a întâmplat aşa că s-au instalat geamuri aproape în toate scările, iar atunci când s-a ajuns la ultima - locatarii n-au permis, deşi ferestrele vechi erau deja demontate. Agentul economic a instalat înapoi geamurile vechi, dar nu ştia ce să facă cu cele noi, având deja achitat avansul. Până la urmă, s-a ajuns în proces de judecată, întreprinderea fiind obligată să restituie agentului economic costul ferestrelor la ultima scară.”

Peste 12 milioane de lei din bugetul public pentru ferestrele din cele 216 blocuri. Expert: „Este ilegal”

Potrivit planului iniţial, creditul oferit de BERD urma să fie rambursat de fiecare ÎMGFL din contul tarifului de deservire a blocului (un leu pe metru pătrat), aplicat fiecărui apartament. Până la urmă, întreprinderile municipale nu au reuşit să-şi onoreze obligaţiunile faţă de bancă. La patru ani distanţă, datoria de puţin peste 12,6 milioane de lei din cele 15,3 milioane de lei cât au fost valorificate în proiect s-a transformat în datorie achitată din bugetul public, ceea ce înseamnă că, până în anul 2019, fiecare locuitor al municipiului va contribui financiar pentru ferestrele schimbate în cele 216 blocuri.

Prima tranşă deja a fost inclusă în proiectul bugetului municipal pentru anul 2017. Este vorba despre 2,2 milioane de lei, dintre care circa 1,2 milioane de lei - rambursarea creditului, iar aproape un milion de lei - dobânzi şi comisioane. 

Asumarea datoriilor întreprinderilor municipale de către autoritatea publică locală s-a făcut în baza unei decizii a Consiliului Municipal Chişinău din octombrie 2014. Potrivit actului, Primăria municipiului Chişinău va încheia contracte de fidejusiune cu Moldindconbank (banca prin intermediul căreia a fost acordat creditul BERD - n.r.), asumându-şi să suporte cheltuielile de rambursare din bugetul municipal în cazul în care întreprinderile de gestionare a fondului locativ nu vor reuşi să-şi onoreze obligaţiunile. Decizia a fost luată cu câteva luni înainte ca întreprinderile municipale să încheie contractele de credit cu banca. Abia în luna decembrie a aceluiaşi an, primarul Dorin Chirtoacă a semnat un şir de dispoziţii prin care a aprobat solicitarea fiecărei ÎMGFL să-i fie acordată câte o linie de credit din resursele MoREEFF şi a împuternicit directorii întreprinderilor cu dreptul de a semna contractele.

Experţii susţin că rambursarea creditelor din banii publici este contrară legii. Mai exact, o Hotărâre de Guvern din anul 2002 prevede că în blocurile de locuinţe multietajate, cu apartamente privatizate şi gestionate de întreprinderile municipale se pot face lucrări de reparaţie numai în cazul instituirii în aceste blocuri a asociaţiilor proprietarilor de locuinţe privatizate (APLP-uri) sau asociaţiilor de coproprietari în condominiu (ACC-uri).

HOTĂRÎRE Nr. 191 din  19.02.2002 / Art. 3

Lucrările de reparaţie capitală a blocurilor locative multietajate, cu apartamente privatizate, gestionate de întreprinderile municipale, sunt finanţate din mijloacele bugetelor locale numai în cazul instituirii în aceste blocuri a asociaţiilor proprietarilor de locuinţe privatizate sau asociaţiilor de coproprietari în condominiu, în termen de o lună, după includerea blocului locativ respectiv în planul de reparaţie a fondului locativ al localităţii, cu încheierea ulterioară a contractului între asociaţie şi primărie privind efectuarea lucrărilor de reparaţie.

„Atunci când Primăria alocă bani întreprinderilor municipale pentru reparaţia capitală a blocurilor, conform legii, ele trebuie să încheie contracte cu asociaţiile de locatari (ACC-uri şi APLP-uri), care, la rândul lor, trebuie să achite lucrările. Acest lucru se face deoarece taxa de un leu per metru pătrat, percepută de ÎMGFL-uri, este pentru întreţinerea curentă a blocurilor, şi nu pentru lucrări de reparaţie capitală. Respectiv, ÎMGFL-urile urmau să obţină acordul locatarilor pentru două lucruri: că sunt de acord ca în scările blocurilor unde locuiesc să fie schimbate ferestrele şi uşile, dar şi că ei urmează să achite costurile acestor lucrări”, explică Sergiu Tofilat.

Ce spun reprezentanţii MoREEFF despre implementarea proiectului

Reprezentanţii oficiului programului MoREEFF spun că programul a fost implementat de o echipă de experţi străini şi locali, fără a da numele vreunui coordonator. Aceştia afirmă că rolul lor era doar să verifice ca preţul pentru un metru pătrat de geam să nu depăşească media de pe piaţă şi ca ferestrele din oferta comercială să corespundă cu descrierea tehnică şi cu parametrii avizaţi de Direcţia Arhitectură şi Urbanism. „Dacă se constata corespunderea totală, banca primea un răspuns din partea oficiului programului MoREEFF precum că partea tehnică a fost aprobată, aceasta înseamnă că banca după finalizarea tuturor proceselor şi formalităţilor bancare poate lua o decizie de eliberare a acestui credit”, se arată într-un răspuns al reprezentanţei.

Cei de la MoREEF adaugă că au fost finanţate 222 de blocuri de locuinţe şi s-au acordat granturi pentru 212 blocuri: „Programul MoREEFF nu are legătură cu selectarea listei de întreprinderi municipale de gestionare a fondului locativ şi a blocurilor de locuinţe incluse pentru schimbarea geamurilor în spaţiile comune, nu are legătură cu condiţiile de creditare, cu companiile selectate pentru îndeplinirea lucrărilor şi cu întreţinerea ferestrelor instalate. Granturile au fost aprobate doar pentru acele adrese, unde la momentul verificării s-a constatat corespundere totală. De asemenea, în ceea ce priveşte blocurile pentru care s-a refuzat grantul, menţionăm că oficiul programului MoREEFF de nenumărate ori a oferit termen suplimentar pentru înlăturarea necorespunderilor sau înlocuirea ferestrelor vechi pe cele noi  (la adresele unde s-a constatat că situaţia de facto nu corespunde cu actele prezentate).”

„O idee foarte bună”, moartă în 2017

În acest an, programul a ajuns într-un punct mort, finanţarea fiind „stopată de partenerii externi”, potrivit funcţionarilor. „Partenerii de dezvoltare au avut întrebări la bancă atunci când au ieşit a iveală furturile din sistemul bancar. Finanţarea s-a stopat, în paralel a apărut un proiect nou de eficienţă energetică. Care-i sensul să se întoarcă la schimbarea aparte a ferestrelor, a iluminării?”, a detaliat Petru Gontea. Şeful Direcţiei locativ-comunale ne-a confirmat că nicio persoană nu a fost delegată din partea Primăriei drept responsabilă de proiect: „Fiecare întreprindere municipală a negociat cu banca şi cu MoREEFF-ul, care a avut o persoană responsabilă, care lucra periodic direct cu gestionarii. Tot el coordona schemele şi primea toate lucrările. Din partea Direcţiei nu a existat niciun coordonator. Nu s-a ocupat nimeni. Nu au fost puse astfel de condiţii.”

Petru Gontea susţine că deşi proiectul de schimbare a ferestrelor este unul binevenit, acesta recunoaşte că implementarea a şchiopătat. „A fost o idee foarte bună. Până la urmă, din 2016 blocuri, doar la câteva mai sunt probleme. Dacă MoREEFF-ul nu stopa finanţarea şi continuam să facem câte 200 de blocuri pe an, am fi avut acum 800 de blocuri cu geamuri noi. De fapt, la acel moment când s-au început discuţiile, aveam păreri negative nu faţă de ideea în sine, ci ca proiectul să fie dat în gestiunea fiecărei întreprinderi municipale. Unele dintre ele cheltuie 80% din totalul banilor cumulaţi pentru salarii. Noi lucrăm cu tarif economic de un leu, deşi argumentat la ora actuală e cinci lei. De aceea s-a ajuns atunci la ideea că dacă nu se va reuşi creşterea tarifului şi întreprinderile nu se vor isprăvi, să mergem în CMC, ca el să-şi asume garanţia, adică să acorde ajutor în loc să mărim tariful pentru locatari”, ne-a mai spus directorul DGLCA.

De cealaltă parte, primarul Dorin Chirtoacă combate afirmaţiile experţilor şi neagă că la mijloc ar fi existat vreo abatere de la lege. „Situaţia cu achitarea plăţilor din buget a intervenit ca urmare a falimentării unor întreprinderi municipale pentru aşa-numitele datorii la diferenţa de volum, consumul de apă caldă nefacturat (care figurează doar pe contoarele mari, nu şi pe cele ale consumatorilor) - în total vreo 350 de milioane de lei. Din această cauză a demarat falimentarea întreprinderilor municipale, ceea ce, evident, le-a pus în imposibilitatea să continue proiectul respectiv. Garanţia ce a survenit din partea Primăriei se face conform legii, aşa se rezolvă o astfel de problemă. În niciun caz nu este vorba despre vreo pagubă, pentru că proiectul se limita la instalarea geamurilor la un preţ cu 30%-40% mai mic decât cel de pe piaţă. Oricum, noi, locuitorii oraşului, plătim de multe ori unii pentru alţii în multe alte situaţii. Aceasta este una dintre ele şi nu e cea mai gravă. Singura problemă este că s-a lucrat doar la cele 200 de blocuri, nu la tot oraşul.”

Primarul recunoaşte că întreprinderile municipale dau bătăi de cap municipalităţii şi pledează pentru reorganizarea acestora, dar dă vina şi pe lacunele legislative: „Legea prevede posibilitatea reorganizării ÎMGFL-urilor în asociaţii de locatarii, dar nu prevede obligaţia în acest sens. Din punctul meu de vedere, ar trebui creat un mecanism legal în care, în termen de cinci - zece ani, toate întreprinderile municipale să fie obligate să se transforme în asociaţii de proprietari. Doar în cazul în care Parlamentul va modifica legea cu privire la locuinţe, vom putea face acest lucru. Deocamdată, oamenii nu vor să-şi asume răspunderea de a gestiona blocurile în care trăiesc, deşi deţin în proprietate apartamente în ele.”

Totodată, Chirtoacă a evitat să dea o apreciere proiectului. „Pe parcursul anului 2017 îi vom face o evaluare pentru a veni cu o concluzie finală. Cel mai probabil, se va renunţa la continuarea lui, pentru a da prioritate proiectului nou, care va cuprinde clădirile din întregul oraş”, a conchis edilul Capitalei.  

Ambiţii de 25 de milioane de euro

Cu un proiect de eficienţă compromis şi lăsat baltă, autorităţile municipale au decis să treacă la altul, unul mult mai ambiţios şi de câteva ori mai „scump” decât primul. Proiectul „Eficienţa energetică şi renovarea termică a clădirilor din Chişinău” va fi concentrat în primul rând pe eficientizarea energetică a sediilor grădiniţelor, şcolilor şi spitalelor din oraş (renovarea cuprinzătoare a anvelopei clădirilor), după care ar urma să se treacă şi la locuinţele rezidenţiale. Noul proiect a fost aprobat de CMC la începutul lunii martie, după mai multe discuţii aprinse între consilieri şi edilul oraşului. Pentru implementare, Primăria Chişinău a împrumutat 20 de milioane de euro de la BERD şi Banca Europeană de Investiţii, iar cinci milioane de euro sunt parte a unui grant oferit de Uniunea Europeană.

Experţii atenţionează că şi de această dată buna intenţie ar putea fi compromisă de interese şi iresponsabilitatea aleşilor locali. „Şansele ca noul proiect de eficienţă energetică să fie implementat ca la carte sunt foarte mici, din păcate, deoarece deja avem un precedent de administrare ineficientă a unui proiect de eficienţă energetică - din 100% de blocuri planificate, lucrări s-au făcut doar în 13%, pe alocuri cu abateri, ceea ce ne face să concluzionăm că proiectul a eşuat. Se întâmplă din lipsa unui management eficient din partea administraţiei publice locale. Constat că neregulile nu au fost scoase la iveală de o comisie care ar fi trebuit să verifice lucrările, ci de noi, cei din societatea civilă. Mai mult, după ce am depistat problemele din proiect şi am venit cu o serie de propuneri întru evitarea situaţiilor similare în viitor, Primăria ne-a ignorat, Dorin Chirtoacă catalogând totul drept atac şi acuzaţii nefondate”, spune expertul Ianuş Cuşnir.

„Lucrările au fost efectuate necalitativ, din care motiv componenta de grant n-a fost achitată la unele blocuri. Întreprinderile municipale au achitat avansuri în unele cazuri, dar lucrările nu s-au efectuat. Cel mai grav este că pentru erorile funcţionarilor de la Primărie plăteşte bugetul municipal, deci, în final, locuitorii Capitalei. După ce a eşuat un proiect simplu, Primăria se apucă de unul de 25 de milioane de euro. Asta ne trezeşte îngrijorări, pentru că în final creditul va fi rambursat tot din bugetul municipal”, adaugă Sergiu Tofilat.