Mărţişorul este un calendar simbolic reprezentat de un şnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri, iarnă şi vară, făcut cadou pe 1 martie, ziua Dochiei, străvechi început de an agrar. Deşi nu se cunoaşte cu exactitate de când datează acest obicei, din străbuni se ştie că prima zi a primăverii îşi are originea în credinţele şi practicile agrare din vechime.

Generalizat astăzi la sate şi oraşe, mărţişorul este confecţionat din două fire colorate alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor şi femeilor care îl poartă agăţat în piept una sau mai multe zile.

În trecut, mărţişorul se dăruia în prima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor, fete şi băieţi deopotrivă.

Mărţişorul este purtat pe haină, la vedere, sau legat la mână, timp de câteva zile, începând cu 1 martie. Simbolul primăverii se purta până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se auzea cucul cântând, înfloreau cireşii, veneau berzele sau rândunelele.

După unele tradiţii, firul Mărţişorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul primăvara, la naşterea anului agrar.