Funcţionarul crede că aceste abuzuri au loc din cauza necunoaşterii suficiente a prevederilor legale atât de către funcţionarii publici, cât şi de către solicitanţii de informaţii. Potrivit lui Răducan, astăzi s-a ajuns la o situaţie în care se încearcă să se ironizeze pe faptul respectării dreptului la viaţa privată din motivul unor inconvenienţe/interpretări care se atestă la moment în societate. Funcţionarul speră că această problem va fi rezolvată în aşa fel încât soluţia să permită protejarea intereselor întregii societăţi  şi nu a unor sau altor categorii de subiecţi. Referindu-se la accesul la informaţie al jurnaliştilor, Răducan a explicat că deşi Legea privind protecţia datelor cu caracter personal interzice divulgarea acestor date, art. 10 al legii conţine prevederi care permit acces jurnaliştilor la informaţii cu caracter personal.

„Nu putem nega că activitatea jurnaliştilor ce investighează anumite cazuri este absolut necesară şi imperioasă în contextul asigurării raporturilor de transparenţă şi încredere dintre puterea publică şi societatea civilă. În acest context, CNPDCP nu urmăreşte crearea unor impedimente în desfăşurarea activităţii jurnalistice, sau a altor activităţi, conştientizând că activitatea mass-mediei constituie un imperativ într-un stat democratic. Art. 10 din Legea privind protecţia datelor cu caracter personal oferă posibilitatea colectării oricăror date cu caracter personal care vizează persoane publice, cu condiţia că vizează: o persoană public, o faptă publică sau un interes public sporit. Aşa cum tratează CEDO, în practica adoptării hotărârilor, în condiţiile celor trei reguli punctate mai sus poate fi admisă o ingerinţă mai mare în viaţa privată a persoanelor publice care, de regulă, ele însele provoacă acest interes public sporit asupra personalităţii sale, decât în celelalte cazuri, ce constituie majoritatea absolută", a explicat directorul Centrului.

Întrebat în context despre faptul dacă salariul directorului Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan, reprezintă date cu caracter personal, Răducan a explicat că aceste informaţii sunt cu character personal, dar în cazul unei personae publice urmează a fi dezvăluite.

“Remarcăm faptul că salariile funcţionarilor publici, precum şi ale persoanelor cu funcţii de demnitate publică sunt stabilite expres prin lege, iar, ulterior, funcţionarii publici sunt obligaţi să-şi declare veniturile obţinute pentru anul fiscal precedent, care se publică pe portalul unic al declaraţiilor, aceste categorii de date cu caracter personal fiind accesibile publicului larg”, a precizat sursa.