Experţii insistă ca proiectul „Big Brother” să fie retras şi rescris

Experţii insistă ca proiectul „Big Brother” să fie retras şi rescris
Sursa: anticoruptie.md Foto: gettyimages.com 15.02.2017 09:00
Proiectul de lege care extinde şi înăspreşte controlul organelor de drept asupra spaţiului informaţional, cunoscut ca legea „Big Brother”, ar putea induce starea de frică în societate în ceea ce priveşte libertatea de exprimare şi dreptul la viaţa privată. Iniţiativa ar trebui retrasă din Parlament, unde se află la etapa avizărilor, pentru că are formulări vagi şi încalcă standardele internaţionale ce garantează aceste drepturi. Opinia aparţine mai multor reprezentanţi ai societăţii civile din Republica Moldova, dar şi experţilor de la Centrul Internaţional de Drept Necomercial (INCL). În cadrul unei dezbateri publice, autorii pachetului de legi au respins revendicările, insistând că documentul nu poate fi retras, scrie portalul Anticorupţie.

În cadrul dezbaterilor, Zach Lampell, consultant juridic pe domeniul libertăţii de exprimare la INCL, a subliniat trei aspecte care trezesc îngrijorare. În primul rând, modificările vor permite tuturor furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice să blocheze accesul la paginile web din motive vagi, care ar putea duce la aplicarea arbitrară şi subiectivă a legii. „Termenul «furnizori de servicii de comunicaţii electronice» este nedefinit. Cine sunt ei? Este vorba de orice proprietar de cafenea care oferă Internet clienţilor lui sau de operatorii de telefonie mobilă care prestează şi servicii de Internet? În cazul în care un video de pe Youtube conţine instrucţiuni despre cum să comiţi o crimă, urmează a fi blocat totul Youtube-ul? Este neclar”, a exemplificat Lampell.

Totodată, proiectul de lege nu oferă protecţie denunţătorilor şi jurnaliştilor care monitorizează activitatea guvernelor în interes public şi care trebuie să fie protejaţi de răspundere penală. „Se propune excluderea elementului de daună în proporţii deosebit de mari în cazul mai multor infracţiuni. Adică, spre exemplu, accesul ilegal la sistemele computerizate va fi criminalizat chiar dacă nu a cauzat niciun fel de daune. Ar fi o prevedere rezonabilă, dar ea poate împiedica direct activitatea jurnaliştilor şi denunţătorilor care o fac cu bună credinţă, ca să scoată la iveală actele de corupţie, violarea drepturilor omului şi altele. E nevoie de alternative sigure, aşa ca lucrul acestor persoane să nu fie indus la tăcere”, a mai spus reprezentantul INCL. 

Mai mult, odată intrate în vigoare, modificările vor permite organelor de drept să efectueze percheziţii informatice fără autorizarea judecătorului şi să colecteze datele despre anumite persoane sau grupuri, imixtiune nejustificată şi inadmisibilă în opinia lui Zach Lampell. „În contextul în care 96% din demersurile procurorilor de interceptare a convorbirilor telefonice sunt admise de către judecătorul de instrucţie, noi putem să credem şi în acest caz că, dacă nu va exista un control judiciar, se va face loc pentru foarte multe abuzuri. Proiectul e necesar, dar mai multe lacune trebuie înlăturate pentru a nu crea situaţii când anumite prevederi ajung să fie contestate la Curtea Constituţională sau, şi mai grav, se încalcă drepturile persoanelor şi ajungem să avem condamnări la CEDO”, a adăugat avocatul Vadim Vieru de la Asociaţia Promo-Lex.

Proiectul trebuie retras şi revăzut din scoarţă, consideră Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). „El conţine mai multe prevederi neclare. Cea mai mare problemă este introducerea măsurilor generale de supraveghere care s-au dovedit a fi ineficiente. El nu poate fi pur şi simplu retuşat”, şi-a argumentat ea punctul de vedere. „Rolul judecătorului de instrucţie este crucial în ancheta penală. Dreptul fundamental al omului de a fi supus urmăririi, reţinut, interceptat etc., trebuie supus principiului prezumţiei nevinovăţiei şi a protecţiei drepturilor fundamentale ale omului. Dacă, spre exemplu, laptopul meu a fost folosit de altcineva în scopuri infracţionale, fără ştirea mea, faptul că aş putea fi vinovat trebuie demonstrat în judecată, nu fiind interceptat la orice pas, cu şi fără motiv, la discreţia procurorului”, a completat Igor Stoica, coordonator de programe la Amnesty International Moldova. 

Anterior, şi expertul român Bogdan Manolea şi-a exprimat rezervele faţă de proiectul de lege, într-o analiză realizată la invitaţia CRJM. „Ar putea să genereze cenzură, să încalce drepturile omului şi să limiteze viaţa privată”, concluziona specialistul în dreptul tehnologiei informaţiei. 

Autorii proiectului: „Retragerea din Parlament este absolut inadmisibilă”

Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, care sunt şi autorii legii „Big Brother”, au adus mai multe argumente în ceea ce priveşte obiecţiile experţilor. „Propunerea radicală de a retrage proiectul este absolut inadmisibilă. La momentul dat el este discutat în cadrul comisiilor parlamentare, iar opinia Comisiei de la Veneţia este, în general, pozitivă”, a tăiat-o scurt Artur Degteariov de la Centrul pentru combaterea crimelor informatice. 

În ceea ce priveşte blocarea site-urilor, colegul său Veaceslav Bădărău a specificat că asta se va putea face doar în cadrul cauzelor penale şi doar cu autorizaţia instanţei de judecată: „Circumstanţele în care pot fi blocate paginile web deja sunt specificate în Codul penal. Nu se blochează întregul site, ci doar pagina web cu pricina.” De asemenea, el a combătut acuzaţiile despre faptul că organele de drept vor putea să efectueze percheziţii şi să sechestreze obiecte sau date în lipsa unui control pertinent, aducând mai multe exemple specifice. 

Împotriva anulării documentului în redacţia actuală s-a expus şi reprezentantul Ministerului Justiţiei, Vladislav Cârlan. „Nu vrem ca discuţiile să ducă la boicotarea proiectului. Dimpotrivă, vrem ca el să fie îmbunătăţit cu propuneri şi soluţii bine analizate. Ministerul nu a emis un aviz negativ, ci s-a expus pentru perfecţionarea documentului, ca să nu fie expresii vagi. Argumentele autorilor ar trebui să se bazeze pe anumite date care să arate în ce măsură unele prevederi aduc sau nu atingere furnizorilor de servicii”, a declarat el. 

Deputatul Roman Boţan, preşedintele Comisiei securitate naţională din Legislativ, a promis că proiectul de lege va fi „atent examinat, fiind luate în considerare opiniile experţilor şi ale societăţii civile”. „Este un domeniu important, specific şi avem nevoie de o legislaţie euroconformă. Trebuie adoptată o lege bună, democratică, non-abuzivă, care ar proteja copiii şi tinerii de efectele dezastruoase ale crimelor săvârşite în spaţiul cibernetic. Între libertate şi supraveghere excesivă trebuie să existe o balanţă, de aceea şi eu şi ceilalţi deputaţi vom ţine cont de toate amendamentele şi obiecţiile prezentate”, a conchis alesul poporului. 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI