Alimentaţia în grădiniţe: Meniuri noi, copii flămânzi

Alimentaţia în grădiniţe: Meniuri noi, copii flămânzi
Sursa: jurnal.md Foto: zdg.md 13.02.2017 11:52
Meniul în grădiniţe nu este nici adaptat pentru vârsta copiilor, nici suficient de diversificat, iar cei 22,95 lei nu asigură raţia zilnică necesară preşcolarilor, de aceea părinţii sunt determinaţi să colecteze taxe suplimentare. Recomandările elaborate în 2016 de Ministerul Sănătăţii sunt bune, dar acestea nu sunt respectate, meniurile fiind sărace, iar calitatea produselor – îndoielnică. Sunt doar câteva dintre problemele legate de alimentaţia în grădiniţe, abordate de părinţi la o întâlnire cu deputaţii preocupaţi de eficientizarea cadrului legislativ în acest sens, scrie Ziarul de Gardă.

Doar trei mame din Orhei, una din Chişinău şi o bunică, au participat, la 7 februarie, la discuţia cu membrii Comisiei speciale pentru eficientizarea cadrului legislativ privind alimentaţia copiilor în instituţiile preşcolare şi de învăţământ, pentru a aborda în faţa parlamentarilor problemele „celor mici”. Deputatul socialist Radu Mudreac, preşedintele Comisiei, s-a arătat nemulţumit de prezenţa redusă a părinţilor la dezbatere, apărându-se prin faptul că invitaţia a fost lansată atât pe site-ul Parlamentului, cât şi pe reţelele de socializare. De cealaltă parte, unii părinţi spun că nu au fost informaţi despre şedinţă şi sunt sceptici că anunţul a ajuns în comunităţile mai mici, unde există foarte multe probleme.

Carolina Chirilescu, mamă şi reprezentantă a organizaţiei „Grupul părinţilor solidari”, formată din peste opt mii de persoane din toată republica, le-a vorbit parlamentarilor despre taxele suplimentare achitate de părinţi, din care este cumpărat lapte sau caşcaval, deşi ultimul este contraindicat copiilor care suferă de boli gastrointestinale, despre presiunile asupra părinţilor care refuză să plătească şi despre discriminarea copiilor din familiile care nu achită aceste taxe. A mai vorbit despre produsele achiziţionate într-un sector cu un preţ, iar în altul, la preţ dublu, dar şi despre meniul afişat şi cel real.

„Meniurile sunt adaptate pentru fiecare anotimp: toamnă, iarnă, vară. Dacă ar fi respectate, ar fi bine. Pentru noi cea mai mare problemă este lipsa fructelor şi a legumelor. Mere autohtone avem, morcov avem. S-ar putea ieşi din situaţie. Vara sunt pere, cireşe. Toamna – struguri. În loc de legume şi fructe proaspete, copiilor li se dă budincă, pâine, chifle. În consecinţă, suntem printre primele ţări în lume în care copiii suferă de boli gastrointestinale, sunt supraponderali sau au probleme de malnutriţie”, explică reprezentanta „Grupului părinţilor solidari”, care împreună cu alţi părinţi voluntari luptă împotriva alimentaţiei nesănătoase în grădiniţe.

Primul succes înregistrat a fost interzicerea livrării cărnii procesate în instituţiile preşcolare. Ca soluţie, părinţii au propus un meniu unificat pentru sectoare, care să includă acelaşi gramaj şi preţ pentru fiecare grădiniţă, dar şi majorarea salariilor cadrelor didactice şi bucătarilor, mai notează Ziarul de Gardă.

„Grupul părinţilor solidari” a adresat câteva petiţii pentru a afla ce s-a întreprins în urma percheziţiilor din dosarul licitaţiilor trucate. Răspunsul Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport, al CNA şi a Centrelor de Sănătate Publică, spune Carolina Chirilescu, a fost unul formal: „Nu au fost găsite produse alterate în nicio instituţie din R. Moldova, doar că au fost depistate produse cu termen de valabilitate expirat sau de o calitate proastă. Atât.”

În grădiniţele din Orhei se respectă meniul aprobat, spune Aliona Botnaru, mamă şi reprezentantă a comitetelor părinteşti, dar afirmă că mâncarea oferită în grădiniţe este insuficientă, produsele alimentare nu sunt bine combinate, iar unele produse, precum varza sau budinca, nu sunt adaptate la preferinţele şi vârsta copiilor.

„Copiii, inclusiv fiica mea, vin flămânzi de la grădiniţă. Ei nu sunt pregătiţi psihologic să accepte alimentaţia propusă în instituţie. Copiii sunt obişnuiţi să mănânce altfel acasă. Am caietul de sarcini, unde este scris tot ce au mâncat copiii de la 25 ianuarie până în prezent. Din 114 copii, 79 nu au mâncat, plecând acasă flămânzi. Au mâncat doar 20 de copii, e foarte puţin. Mâncarea este sofisticată. Cea mai mare problemă o reprezintă gramajul produselor alimentare. Copiii mănâncă cu plăcere salate, dar porţiile pentru felul II şi felul III sunt extrem de mici”, spune Aliona Botnaru.

Potrivit ei, atât pentru copiii din grupele-creşă, de doi ani, cât şi pentru cei din grupele pregătitoare, de şase ani, porţiile de mâncare la felul I sunt de 150 gr. Mai mult, mama susţine că, în meniuri, e indicat gramajul produselor brute, adică neprelucrate, pe când cantitatea reală, de exemplu a cartofilor care ajung în farfuria copiilor, este mult mai mică.

Printre nemulţumirile expuse de părinţi se numără combinarea salatelor din fructe şi legume, prepararea supelor-cremă cu făină, mazăre, fasole şi lapte, utilizarea unei cantităţi excesive de ulei în salate. În consecinţă, susţine Aliona Botnaru, părinţii care au posibilitate iau copiii la prânz pentru a-i hrăni acasă, iar după nu-i mai aduc la grădiniţă.

Problema elaborării meniului pe vârste a fost abordată de Emilia Şterbu, bunică al cărei nepot, în vârstă de doi ani, frecventează Grădiniţa nr. 12 din Orhei. Bunica susţine că alimentele propuse zi de zi în grădiniţe trebuie introduse treptat în meniu, deoarece copiii din grupele-creşă nu sunt obişnuiţi cu varză, budincă sau supă-cremă.

„Nu zic că supele-cremă nu sunt bune, dar noi nu ne-am obişnuit să mâncăm supe din varză, fasole, mazăre verde şi lapte. Copiii mici acceptă doar ceea ce au mâncat acasă. Acest fel de supă ar trebui introdus treptat în meniu. Într-o zi am văzut o lingură de piure de cartofi în farfuriile copiilor. Meniul includea 60 gr de cartofi necurăţaţi, 100 ml de lapte şi 5 gr de unt. Cum să pregăteşti din acest gramaj o porţie de 120 gr de piure? Alt aspect: un copil de doi-trei ani poate mânca varză?”, se întreabă bunica, care a declarat că aştepta la întâlnirea cu deputaţii şi un specialist din domeniul alimentaţiei copiilor. Aceasta a insistat asupra elaborării unui meniu anume pentru copiii de doi-trei ani.

O altă mamă din Orhei, Lucia Bregoi, se arată sceptică faţă de calitatea dovleacului sau ardeiului livrat în luna ianuarie sau faţă de includerea în meniu a laptelui dimineaţa şi a mazării la prânz. Tânăra mamă a mai adresat întrebări referitoare la actele oficiale care ar proba conformitatea produselor alimentare.

„Am văzut cum arată facturile pentru produse alimentare în grădiniţele din Europa. Pe factură este indicat şi lotul. Respectiv, se eliberează un certificat de calitate sau de conformitate pentru un anumit lot. Agentul economic nu mai poate în baza acelui certificat să factureze zece loturi într-un an de zile. Eu nu am cum să ştiu că certificatul prezentat de agentul economic s-a dat anume pentru roşia care a ajuns pe masa copilului meu”, afirmă Lucia Bregoi.

Nadejda Horjeeva, nepotul căreia frecventează grădiniţa nr. 90 din sect. Botanica, Chişinău, este de profesie inginer-tehnolog şi a activat în domeniul producerii produselor de panificaţie. Ea susţine că SRL-ul care a câştigat licitaţia aduce copiilor pâine de o calitate proastă, cu coaja foarte tare pentru a putea fi mestecată de copii şi care se fărâmiţează când este feliată. Deşi pe etichetă este indicată, drept component, făina de calitate superioară, pâinea este de culoare gri, ce denotă un produs brut necalitativ. Bunica spune că a contactat administraţia SRL-ului respectiv, care ar fi recunoscut că la fabrica de pâine nu se efectuează niciun control al făinii sau al produsului final. Mai mult, pe etichetă nu sunt indicate toate ingredientele, valoarea nutritivă a produsului sau condiţiile de păstrare.

Comisia specială pentru eficientizarea cadrului legislativ privind alimentaţia copiilor în instituţiile preşcolare şi de învăţământ, formată la 23 decembrie 2016, va prezenta Parlamentului raportul de activitate şi propuneri legislative până la sfârşitul lunii martie. Între timp, deputaţii organizează vizite inopinate de documentare în şcolile şi grădiniţele din R. Moldova pentru a verifica modul în care este pregătită mâncarea.

Scandalul grădiniţelor a demarat la 24 noiembrie, când procurorii anticorupţie au plasat sub arest 17 agenţi economici şi funcţionari publici, învinuiţi de corupere activă şi pasivă, numele cărora nu a fost făcut însă public. După 30 de zile în izolatorul CNA, aceştia au fost trimişi în arest la domiciliu. Niciun dosar nu a fost trimis încă în judecată.

Aliona Botnaru, mamă, reprezentantă a comitetelor părinteşti din or. Orhei:

„După decojirea a 6 kg de cartofi, rămân doar 4 kg. La grădiniţa noastră sunt 149 de copii, deci, în farfuria fiecăruia, conform gramajului, ajunge doar câte un cartof. Un alt exemplu, într-o dimineaţă unui copil la ceai îi sunt alocate două grame de zahăr, în alte zile 5 sau chiar 10 gr de zahăr. Este foarte mult, dar în terciuri, practic, nu este zahăr deloc. Cel mai straşnic este altceva: dacă până la amiază copilul mănâncă totuşi ceva, atunci seara chiar este o problemă. Aproape în fiecare seară copiii mănâncă budincă, numai în a doua şi în a zecea zi din meniu, nu este budincă. Copiii nu pot mânca budinca din terci de griş şi varză înăbuşită. Totul se amestecă şi se dă copilului. Ei nu vor să mănânce. S-au întâmplat zile când doar un singur copil din cei 149 a mâncat această budincă. Toţi au plecat acasă flămânzi, deoarece după prânzul de la ora 12 sau 13, copiii mănâncă acasă la 18-19.

O problemă este şi meniul de dimineaţă. Copiii sunt hrăniţi pe stomacul gol cu supă de lapte, care conţine doar trei grame de mei. În ultima lună în care se mai livrează produsele achiziţionate la licitaţie, practic nu avem cu ce hrăni copiii. Borşul roşu este făcut numai din sfeclă, trei grame de morcov, ceapă şi un pic de ulei. Fără sare, practic, dar cu 100-200 gr de zahăr. Copiii mănâncă, dar rămân flămânzi. Apoi li se dă budinca. La 6 februarie, doar nouă din cei 109 copii au mâncat budincă”.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI