Reforma sistemului de pensii: De când va fi majorată vârsta de pensionare şi cum îşi explică autorităţile decizia

Reforma sistemului de pensii: De când va fi majorată vârsta de pensionare şi cum îşi explică autorităţile decizia
Sursa: jurnal.md Foto: jurnal.md 12.02.2017 10:11
Vârsta de pensionare pentru bărbaţi şi femei va creşte în Republica Moldova începând cu 1 iulie 2017, potrivit legii cu privire la reforma sistemului de pensii. Această creştere se va efectua gradual. Până la 1 iulie 2017 persoanele se vor pensiona în condiţiile vechi, femeile – la 57 de ani, şi bărbaţii la 62 de ani. Dar, începând cu această dată, femeile se vor pensiona cu 6 luni mai târziu, adică la 57 de ani şi 6 luni.

Vârsta de pensionare se va majora cu 6 luni anual, în cazul femeilor atingerea vârstei de 63 de ani va fi abia în anul 2028. În cazul bărbaţilor, vârsta de pensionare se va majora treptat cu 4 luni, până la împlinirea vârstei de 63 de ani. Bărbaţii vor atinge vârsta de pensionare, 63 de ani, în anul 2019.

Precizările au fost oferite de şefa adjunctă a Direcţiei Politici de Asigurări Sociale a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Diana Cebotaru, în cadrul unui interviu pentru Jurnal de Chişinău.

După aprobarea Legii privind reforma sistemului de pensii, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Stela Grigoraş, a declarat că reforma va îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor Republicii Moldova care vor avea  o pensie bazată pe echitate şi stabilitate financiară. Care sunt principalele modificări în legea respectivă şi avantajele pe care le vor resimţi pensionarii?

Principalele modificări în această reformă sunt instituirea unei noi formule de calcul a pensiei, valorizarea venitului realizat începând cu 1 ianuarie 1999, unificarea condiţiilor de pensionare pentru toate categoriile de cetăţeni care există în sistemul actual de asigurări sociale, ajustarea vârstei de pensionare, uniformizarea  stagiului de cotizare, recalcularea pensiei, pensionarea anticipată. Până la etapa actuală, au existat diverse categorii de pensionari care ieşeau în condiţii privilegiate la pensie – deputaţi, membri de guvern, judecători, procurori, funcţionari publici, aleşi locali. Dacă vorbim despre poliţişti sau reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării şi altor instituţii de forţă, aceste persoane în general se pensionează după o lege specială, în alte condiţii decât cele care sunt prevăzute de sistemul public de pensii dat fiind faptul că ei nu sunt contribuabili la sistem şi, doar prin modificările care s-au operat în contextul  reformării sistemului de pensii, începând cu 1 ianuarie 2017, vor contribui la bugetul de asigurări sociale de stat. Pensiile pentru aceste persoane se achită exclusiv din bugetul de stat. Or, acest sistem de asigurări este bazat pe principiul contributivităţii şi egalităţii, conform căruia, fiecărei persoane i se stabileşte prestaţia, pensia în baza contribuţiilor achitate.

Un element inovativ al acestei reforme este acordarea pensiei anticipate pentru limită de vârstă, cu cel mult trei ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare de 63 de ani, pentru bărbaţi şi femei. Condiţia necesară este confirmarea stagiului de cotizare necesar contributiv, fără includerea perioadelor necontributive.

Dar, la atingerea vârstei standard de pensionare, la cerere persoanei i se va acorda pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor necontributive şi celor contributive, dacă persoana a continuat activitatea de muncă.

Când vor fi aplicate primele modificări stabilite de noua lege?

Legea 290 din 16 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative este destul de vastă, care prevede un şir de modificări. O parte din aceste modificări a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2017. De exemplu, unificarea condiţiilor de pensionare, cu excepţia procurorilor şi judecătorilor, reieşind din reforma teritorială judecătorească, normele privind unificarea pensiei vor fi aplicabile acestor persoane de la 1 ianuarie 2018, pensionarea anticipată ş.a. O altă prevedere legată de formula nouă de calculare a pensiei şi valorizarea va intra în vigoare de la 1 aprilie 2017, iar majorarea vârstei de pensionare şi majorarea stagiului de cotizare – de la 1 iulie 2017.

Cum se va face creşterea vârstei de pensionare dacă aceasta e aceeaşi şi pentru bărbaţi, şi pentru femei – 63 de ani?

Această creştere se va efectua gradual. Până la 1 iulie 2017 persoanele se vor pensiona în condiţiile vechi, femeile – la 57 de ani, şi bărbaţii la 62 de ani. Dar, începând cu 1 iulie 2017, femeile se vor pensiona cu 6 luni mai târziu, adică la 57 de ani şi 6 luni. Vârsta de pensionare se va majora cu 6 luni anual, în cazul femeilor atingerea vârstei de 63 de ani va fi abia în anul 2028. În cazul bărbaţilor , vârsta de pensionare se va majora treptat cu 4 luni,  până la împlinirea vârstei de 63 de ani. Bărbaţii vor atinge vârsta de pensionare, 63 de ani, în anul 2019. În contextul majorării vârstei de pensionare, s-a majorat şi stagiul pentru cotizare care va fi de 34 de ani, valabil şi pentru bărbaţi, şi pentru femei. Şi acesta va creşte treptat, cu 6 luni anual, începând cu 1 iulie 2017. Stagiul  pentru cotizare, 34 de ani, pentru femei va fi atins abia în anul 2024, iar pentru bărbaţi în anul 2018.

De ce s-a majorat vârsta de pensionare când într-un raport al Biroului Naţional de Statistică (BNS) durata medie a vieţii în Republica Moldova în 2015 a constituit 71,5 ani. Astfel, bărbaţii trăiesc în medie 67,5 ani, iar femeile 75,5 ani.

În general, la baza Legii 290 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, a stat Conceptul de reformare a sistemului de pensii din Republica Moldova aprobat prin dispoziţie de guvern în luna august 2016. Acest concept reprezintă o analiză exhaustivă, amănunţită, a sistemului actual de pensionare în vederea identificării problemelor, dar şi a acţiunilor care urmează să se întreprindă pentru a soluţiona  problemele cu care se confruntă acest sistem. Când s-a stabilit această acţiune de majorare a vârstei de pensioare, s-a ţinut cont de indicatorii demografici şi bunele practici în domeniu din experienţa altor state. În România, femeile se pensionează la 63 de ani, bărbaţii – la 65 de ani. În mai multe state europene vârsta standard de pensionare este de 65 de ani (Polonia, Letonia, Estonia, Bulgaria). Totodată, s-a ţinut cont şi de recomandările partenerilor noştri de dezvoltare şi ale experţilor naţionali şi internaţionali, prin studiile care au fost efectuate pe marginea sistemului de pensii existent în Republica Moldova de Banca Mondială, Expert-Grup ş.a. S-au luat în calcul şi datele BNS pe care le-aţi menţionat, că a crescut speranţa de viaţă, de la naştere pentru bărbaţi la 67 de ani, şi la femei la 75 de ani. Dar sunt relevanţi şi alţi indicatori, ca speranţa de viaţă a populaţiei cu vârsta de 60 de ani, care pentru bărbaţi este de 13,8 ani, iar pentru femei este de 19,3 ani.

După cum s-a mai menţionat, acest sistem de pensionare se confruntă cu probleme majore, ca îmbătrânirea populaţiei, emigrarea forţei de muncă, probleme de nesustenabilitate financiară, care au drept consecinţă nivelul scăzut al prestaţiilor, ceea ce a dus şi la neîncrederea populaţiei în sistemul actual de pensii. Totodată, rata poverii de pensionare, care este raportul dintre numărul plătitorilor de contribuţii de asigurări sociale şi numărul beneficiarilor de pensii, înregistrează o tendinţă de descreştere. Astfel, pentru o funcţionare stabilă a sistemului solidar de pensii, precum este şi sistemul public de asigurări sociale în ţara noastră, este necesară menţinerea raportului dintre numărul contribuabililor şi cel al pensionarilor la nivelul de 4/1-5/1. Dacă în 2003 raportul dintre numărul contribuabililor şi cel al pensionarilor constituia 1,97:1, atunci către anul 2015 acesta s-a redus până la 1,24:1.

Şi în vederea redresării situaţiei şi soluţionarea problemelor acestui sistem, pe lângă majorarea vârstei de pensionare, au fost analizate şi alte măsuri, ca, de exemplu, majorarea cotei de contribuţie, de asigurări sociale, până la 32%, dar aceasta ar împovăra şi mai mult atât angajatorul, cât şi persoana angajată. Şi ar contribui şi mai mult la dezvoltarea muncii informale, care este o problemă pentru economia statului şi care se resimte şi în sistemul public de asigurări sociale.

S-a modificat şi formula de calculare a pensiei. Care sunt elementele constitutive ale acestei formule?

Formula de calcul elaborată este una simplă, transparentă, spre deosebire de formula veche, care era considerată complicată şi deseori neînţeleasă de cetăţeni. Persoanele care ajungeau la vârsta de pensionare erau puse în situaţia de a aduna un şir mare de certificate de salariu, ordine privind veniturile realizate până la 1 ianuarie 1999. După 1999, veniturile persoanelor sunt consemnate în registrul de stat al evidenţei individuale a persoanelor asigurate în sistem. În baza formulei noi, persoanele nu vor prezenta certificate de salarii, ele vor prezenta doar documente ce confirmă stagiul de cotizare. Formula nouă va asigura interdependenţa dintre contribuţiile sociale achitate şi mărimea viitoarei pensiei. Este formată din trei elemente: 1,35% este rata de acumulare pentru anii de cotizare, stagiul total de cotizare a persoanei şi venitul asigurat valorizat. Această formulă ne va permite în viitor instituirea unui calculator online. Care va oferi posibilitatea ca persoanele interesate să-şi introducă datele privind stagiul şi venitul valorizat asigurat, în baza informaţiei din contul personal de asigurări sociale, pe care o pot solicita oricând de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, şi să afle care va fi suma viitoarei pensii. În acest fel, încercăm să aducem la cunoştinţă persoanelor că ar fi bine să-şi declare veniturile, pentru că viitoarea pensie depinde de salariul declarat din care se achită contribuţii de asigurări sociale.

(Citiţi în numărul viitor al JURNALULUI continuarea interviului, în care veţi găsi răspunsuri la subiecte concrete legate de problemele de calculare a pensiei)

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI