Ordinul a fost emis pe 20 noiembrie şi prevede ca persoanele responsabile de comunicare din toate instituţiile subordonate vizate să trimită Ministerului toate informaţiile despre toate campaniile pe care le organizează şi despre toate evenimentele la care participă directorii instituţiilor. Acelaşi ordin mai prevede ca toate evenimentele organizate să fie coordonate cu serviciul de presă al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, iar un alt punct obligă să fie coordonate „toate invitaţiile în emisiuni şi de acordare a interviurilor”, scrie e-sanatate.md.

Este vorba despre aproape 50 de instituţii, printre care Centrul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Municipal de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Management în Sănătate, Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui, Agenţia de Transplant, Institutul de Medicină Urgentă, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, Institutul Mamei şi Copilului, Institutul Oncologic, Centrul Naţional de Asistenţă Medicală Urgentă Prespitalicească, USMF „Nicolae Testemiţanu”, Agenţia Medicamentului, Agenţia Naţională de Ocuparea Forţei de Muncă, Direcţia Sănătăţii din cadrul Primăriei Chişinău, dar şi alte 34 de centre de sănătate publică teritoriale.

„Ordinul 20/1606 din 20.11.2017 nu are scopul de a obstrucţiona comunicarea din cadrul instituţiilor medicale, îndeosebi a comunicării cu mass-media, ci din contra de a eficientiza şi de a asigura o comunicare eficientă atât la nivel intern, cât şi extern, de a oferi informaţii ample şi veridice mass-mediei despre activitatea ministerului şi de a contribui la mediatizarea tuturor evenimentelor din cadrul instituţiilor subordonate. Documentul de fapt are scopul de a avea o colaborare eficientă pe segmentul de comunicare şi nu unul de restricţionare”, a declarat Cristina Stratulat, responsabilă de comunicare la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale pentru e-sanatate.md. 

Autorităţile sunt contrazise de experţi, care spun că autorităţile ar putea obţine un rezultat invers celui dorit, dacă n-au luat în calcul întârzierile în comunicarea informaţiilor. 

„Dacă cei de la minister nu şi-au asigurat o strategie tot atât de bună şi pe interior, atunci în zadar s-au preocupat de comunicarea externă. Atunci când sunt implicate atât de multe instituţii şi toată comunicarea trebuie coordonată, mă întreb cât de eficient vor reuşi să comunice cu mass-media în regim de urgenţă, de exemplu când este nevoie de reacţie imediată. Autorităţile noastre în general încurcă comunicarea cu demersurile de solicitare a informaţiei”, spune Ludmila Andronic, specialist în comunicare şi PR. 

În opinia ei, această măsură poate fi considerată ca şi restricţionare a accesului la informaţii, dar este o şi o problemă la nivel administrativ – de ce mai este nevoie de comunicatori în restul instituţiilor şi de ce aceştia sunt plătiţi din bani publici dacă nu au putere de decizie. O comunicare eficientă, spune ea, ar însemna răspunsuri la întrebări/precizări ale jurnaliştilor şi reacţii în termeni restrânşi, ceea ce înseamnă câteva ore şi nu zile sau săptămâni.

„Dacă şi se dorea eficientizarea comunicării, atunci ar fi fost justificat să se separe în categorii tipurile de informaţii cu indicarea acelei categorii de informaţii pentru care este nevoie de coordonarea cu instituţia centrală. Dacă nu există o eficientizare foarte bună pe interior, instituţia nu va câştiga nimic, din contră va fi blamată pentru că nu comunică suficient de bine şi la timp informaţia. Sper că Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale îşi va revedea politica de comunicare”, a precizat Ludmila Andronic.