Ziarul de Gardă a scanat declaraţile de avere şi interese depuse de angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie în ultimii ani şi prezintă averile deţinute de aceştia, cele declarate, dar şi cele pe care angajaţii instituţiei au evitat să le indice în declaraţii.

Casele şi maşinile familiei şefului care combate spălarea banilor

Se trăieşte la fel de bine, sau chiar mai bine, activând şi în alte direcţii ale CNA, nu doar în Direcţia Generală Urmărire Penală. De exemplu, Vasile Şarco este şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor.

Vasile Şarco, şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor

În 2016, acesta a încasat lunar, pentru realizarea atribuţiilor de serviciu, câte 20 de mii de lei. Soţia sa, Diana, angajată în cadrul Direcţiei Juridice a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, a avut, lunar, un salariu de 15,6 mii de lei. Nu a fost însă întotdeauna aşa. În 2012, de exemplu, soţii Şarco ridicau salarii lunare de 6 şi 7 mii de lei. Chiar şi cu acele salarii, în 2013, ei au reuşit să finalizeze construcţia a două imobile de lux la Bubuieci, mun. Chişinău, pe terenuri pe care le-au cumpărat în 2006.
 

Primul imobil, cu două niveluri, se înalţă pe un teren cu o suprafaţă de 8 ari care a intrat în posesia soţilor Şarco în 2006, în urma unui contract de vânzare/cumpărare. În februarie 2013, casa ridicată acolo a fost dată în exploatare. Deşi în datele de la Cadastru, dar şi în cele din declaraţia de avere şi interese depusă de Vasile Şarco la Autoritatea Naţională de Integritate casa are o suprafaţă de 139 m.p., în realitate, aceasta arată mult mai spaţioasă.
  Pe un teren alăturat, soţii Şarco au ridicat încă o casă, mai modestă în dimensiuni, pe care au vândut-o, în martie 2013, la doar o lună după ce fusese dată în exploatare, părinţilor şefului de Direcţie de la CNA. Tranzacţia nu este însă reflectată în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate depusă de Vasile Şarco în 2013 la Comisia Naţională de Integritate. Pe lângă imobil(e), Vasile şi Diana Şarco conduc şi automobile de lux: o Toyota RAV 4, fabricată în 2014 şi achiziţionată în 2015, şi o Toyota Hilux din 2007, dobândită în 2013. La fel ca şi majoritatea angajaţilor CNA, Vasile Şarco declară că maşinile nu sunt proprietatea familiei sale, fiind în folosinţă.

Vasile Şarco este vecin cu colegul său, Ştefan Tulbure, care, din octombrie 2016, este şeful Direcţiei securitate internă din cadrul CNA. Anterior, Tulbure a fost şeful Direcţiei Generale Teritoriale Sud a CNA şi ofiţer superior de investigaţii în cadrul instituţiei. În 2016, acesta a avut un salariu de 20,8 mii de lei pe lună, în timp ce soţia sa, Stela Tulbure, angajată la Registru, a fost remunerată cu un salariu lunar de 7,4 mii de lei. Deşi ambii sunt bugetari, conduc maşini de lux: Mercedes şi Mitsubishi, fabricate în 2008 şi dobândite în 2015. Mitsubishi-ul condus de Ştefan Tulbure este deţinut de acesta prin mandat.
 

Soţii Tulbure deţin un apartament de 50 m.p. în Chişinău, dar locuiesc într-o casă particulară din Bubuieci, mun. Chişinău, gard în gard cu proprietatea familiei Şarco. Imobilul familiei Tulbure a fost construit în anii 2004-2010. Deşi, potrivit datelor de la Cadastru, acesta are suprafaţa de 133 m.p., Tulbure scrie în declaraţia sa de avere şi interese pentru 2016 că imobilul are suprafaţă dublă, de 259 m.p. În realitate, casa pare şi mai mare, aceasta fiind protejată de o agenţie de pază privată.

Casă de lux şi donaţii de sute de mii de lei pentru şeful integrităţii

Marcel Tabarcea este şeful Direcţiei generale asigurarea integrităţii. În 2016, Tabarcea a ridicat un salariu lunar de aproape 26 de mii de lei (309 mii pe an). De la rude, şeful Direcţiei generale asigurarea integrităţii din cadrul CNA a primit o donaţie de 3,5 mii de euro, iar soţia sa, Felicia Tabarcea, a beneficiat de donaţii în valoare de 2,7 mii de euro şi 1000 de USD.

Felicia Tabarcea, soţia angajatului CNA, în faţa casei familiei

Anul 2016 nu este primul în care soţii Tabarcea au primit donaţii de la rude. În 2015, de exemplu, Marcel Tabarcea a beneficiat de donaţii „de la rude” în valoare de 5,7 mii de euro, iar soţia sa a primit, tot de la rude, 3 mii de euro şi 1500 de USD. Cu un an mai devreme, în 2014, angajatul CNA a primit donaţii în valoare de 3 mii de euro, iar soţia sa, donaţii de 2700 de euro şi 1000 de USD de la părinţi. În 2013, Marcel Tabarcea a primit cu titlul de donaţie 3 mii de euro, iar soţia sa, de la părinţi, 4 mii de euro. În total, doar în ultimii patru ani, soţii Tabarcea au declarat venituri din donaţii în valoare de aproape 28 de mii de euro şi 3,5 mii de USD. În 2016, Marcel Tabarcea a primit şi o pensie de aproape 8 mii de lei pe lună. Acesta are şi o datorie de 600 de mii de lei, contractată cu o dobândă de 0%.
 

Împreună cu soţia, şeful de direcţie de la CNA deţine o casă cu teren aferent, amplasată în or. Codru, mun. Chişinău. Imobilul cu două niveluri a fost construit de familia Tabarcea începând cu 2007. Soţii Tabarcea au, „în folosinţă”, şi bolizi de lux, conducând o Kia Sportage fabricată şi dobândită în 2013 şi un Audi Q7, fabricat în 2010 şi dobândit în 2015. Ambele maşini nu sunt însă trecute pe numele soţilor Tabarcea, fiind doar în folosinţa lor. Vecinii şefului de direcţie de la CNA ne-au anunţat însă că acesta este văzut la volanul unor automobile diferite faţă de cele indicate în declaraţia sa de avere şi interese.

 
Locuinţa în care trăieşte familia lui Tudor Gabura

În 2016, Tudor Gabura, şeful Direcţiei generale securitate şi resurse umane, a ridicat un salariu lunar de funcţie de 21 de mii de lei şi o pensie de aproape 6 mii de lei, deşi are 47 de ani. Cei mai mulţi bani în familia Gabura i-a adus însă soţia sa, Olga Andronic-Gabura, care este notar public în Chişinău. Aceasta a declarat venituri de 1,4 milioane în 2016 (116 mii de lei lunar), după ce, în 2015, veniturile declarate au depăşit suma de 1,5 milioane de lei. 106 mii de lei au ajuns în conturile familiei Gabura din dividendele oferite de Moldova-Agroindbank, instituţie financiară în care angajatul CNA deţine 706 acţiuni cu o valoare de cumpărare de 141,2 mii de lei, iar alţi 310 mii de lei au intrat în conturile familiei după ce au vândut o cotă-parte dintr-un apartament.

Soţii Tudor şi Olga Gabura au în proprietate un singur automobil, o Toyota RAV 4, fabricată şi cumpărată în 2011, şi locuiesc într-un duplex multietajat dintr-un cartier rezidenţial din Chişinău. Deşi acesta este indicat în declaraţia de avere şi interese depusă de funcţionar la capitolul „apartamente”, la faţa locului, dar şi în baza de date a Cadastrului, am găsit, de fapt, o casă de locuit. Imobilul în care trăiesc soţii Gabura are 224,9 m.p. şi a fost cumpărat de ei în iunie 2012.

Tudor Gabura declară că familia sa deţine alte 3 apartamente, două dintre ele procurate în 2016, dar şi o casă de locuit, la ţară, moştenită de angajatul CNA în 2013. Deşi soţii Gabura deţin un adevărat imperiu imobiliar, în declaraţia de avere şi interese pentru 2016 acesta nu a declarat faptul că soţia sa are şi o cotă-parte dintr-un apartament de 95 m.p., amplasat pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt. Proprietarii acestei locuinţe sunt părinţii Olgăi Andronic-Gabura şi fratele ei. Anul trecut, la această adresă a fost înregistrată compania „Food Lab” SRL.

Socrii şefului de Direcţie de la CNA duc şi ei un trai de lux. Deşi nu au înregistrate pe numele lor afaceri prospere, aceştia locuiesc, din 2011, într-o casă de milioane amplasată în acelaşi cartier cu blocul în care locuiesc Tudor şi Olga Gabura, aceştia fiind vecini cu preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, deputatul Artur Reşetnicov sau fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Teodor Cârnaţ.

Milioanele şefului suspendat din funcţie, dar restabilit, după o anchetă a ZdG

 
Blocul ridicat pe terenul familiei Carlaşuc, acolo unde şi locuieşte familia angajatului CNA.

Despre averea lui Igor Carlaşuc, şeful Direcţiei generale asigurare operativă din cadrul CNA, ZdG a scris în luna mai 2017. La scurt timp, Carlaşuc a fost suspendat din funcţie, dar peste o lună şi jumătate, s-a emis o ordonanţă prin care se refuza începerea urmăririi penale, după ce procurorii nu au reuşit să demonstreze că Igor Carlaşuc ar fi influenţat activitatea acelui agent economic. Tot atunci, Carlaşuc a revenit la serviciu.

În 2016, Igor Carlaşuc a avut un salariu lunar de 20 de mii de lei de la CNA. Anul trecut, acesta a vândut, cu 150 de mii de lei, un imobil la Lipcani. Soţii Carlaşuc deţin două automobile de acelaşi model, Mitsubishi Galant, fabricate în ani diferiţi, 2001 şi 2008, şi cumpărate în 2009 şi 2010. Margareta Carlaşuc, soţia lui Igor Carlaşuc, deţine 50% din compania „Asistenţă Psihologică” SRL, care gestionează „Clinica Psihologică” şi un site cu o denumire similară, care oferă consultanţă psihologică şi organizează diverse cursuri de „teambuilding”, „coaching” sau „dezvoltare personală”. În 2012 şi 2013, soţii Carlaşuc au împrumutat de la două persoane fizice (Jitari şi Guţu) 150 de mii de euro (!), echivalentul a aproximativ 3 milioane de lei, şi 157,5 mii de lei. Sumele urmează să fie rambursate până în 2022.

Investigaţia completă în Ziarul de Gardă