Nu cunoaştem numărul real de locuitori din comunele Moldovei. Recensămîntul pentru care am achitat 80 de milioane de lei acum trei ani a eşuat. Guvernul nu e în stare să publice datele acestuia.

Cât de depopulate sunt, de fapt, satele?

Dar putem evalua tendinţa şi situaţia indirect. Dimensiunea depopulării rurale ne-au arătat-o şi alegerile locale din 2015. De exemplu, în comuna Otac din raionul Rezina primarul a fost ales cu voturile a 174 de locuitori. În comuna Cogîlniceni din acelaşi raion, pentru victoria la alegeri au fost suficiente 167 de voturi. În Marianca de Jos, Ştefan Vodă cîştigătorul a acumulat 151 de voturi, în Alava, Ştefan Vodă 132 de voturi, iar în comuna Salcia din Taraclia, primarul a fost ales din primul tur cu 81 de voturi. În Salcia, fiecare al 15-lea alegător a devenit consilier local.

Cât ne costă primăriile?

Multe comune nu adună suficiente impozite nici măcar pentru salariile angajaţilor primăriei. Costurile administrative per rezident pot fi de 3-5 ori mai mari la primării cu mai puţin de 1500 de locuitori decît media. Astfel într-un studiu publicat în 2009 Expert-Grup a calculat costurile administrative per rezident în dependenţă de numărul locuitorilor într-o comună.2 Pentru comunele cu mai puţin de 1500 de locuitori costurile administrative erau în medie de 227 lei, pentru comunele cu 1500-3000 de locuitori aceste costuri erau de 142 de lei, iar pentru comunele mai mari de 3000 de locuitori se cheltuia sub 90 de lei per rezident.

Recomandarea europeană este ca primăriile să deservească cel puţin 4500 de persoane, iar media populaţiei unităţilor administrative de gradul I în UE e de peste 5 mii de persoane.

De ce întârzie reforma administrativă?

Ultimele şase guverne ale Moldovei au avut ca prioritate în program implementarea reformei teritorial-administrative. Reforma aşa şi nu a fost implementată. Nu a existat voinţă politică.

Reforma administrativă e una dintre restanţele majore în implementarea angajamentelor conform Acordului de Asociere RM-UE.

Strategia veche a expirat, iar guvernarea a adoptat în iulie 2016 alta, pentru implementarea căreia UE şi-a arătat disponibilitatea să acorde Moldovei un credit de 50 de milioane de euro.

„Prima consecinţă negativă este că marea majoritate a autorităţilor administraţiei locale nu furnizează servicii publice calitative, avînd în principal un rol reprezentativ, şi nu unul de a asigura servicii...”

Noua strategie confirmă, la capitolul probleme identificate, că: „Fragmentarea administrativ-teritorială şi întîrzierea reformelor în domeniul descentralizării în Republica Moldova creează dificultăţi pentru funcţionarea adecvată a autorităţilor locale. Prima consecinţă negativă este că marea majoritate a autorităţilor administraţiei locale nu furnizează servicii publice calitative, avînd în principal un rol reprezentativ, şi nu unul de a asigura servicii, inclusiv comunale. Baza fiscală şi veniturile colectate pe teritoriul oraşelor sau satelor sînt insuficiente pentru a susţine aparatul administrativ care ar putea furniza servicii publice calitative.”

Între timp, noi achităm din taxele noastre primării ineficiente şi guvernări care nu se ţin de cuvînt.