Unde este suportul Guvernului pentru îngheţurile târzii din primăvara anului 2016?

Unde este suportul Guvernului pentru îngheţurile târzii din primăvara anului 2016?
Sursa: www.mold-street.com Foto: jurnal.md 17.01.2017 10:46
Îngheţurile tardive din primăvara anului 2016 au afectat o bună parte din recolta pomicultorilor din raioanele de nord; în pofida promisiunilor şi a obligaţiilor legale de a ajuta agricultorii cât mai curând posibil autorităţile au elaborat proiectul regulamentului privind suportul financiar abia peste 6 luni de la acele calamităţi, scrie mold-street.

Deşi a fost elaborat cu o întârziere de jumătate de an, documentul ridică câteva semne de întrebare şi riscă să rămână doar pe hârţie într-un final.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) a propus abia la mijlocul lunii noiembrie proiectul cu privire la acordarea suportului financiar producătorilor agricoli în scopul diminuării consecinţelor calamităţilor naturale (îngheţurilor) înregistrate în anul 2016. Tergiversarea adoptării regulamentului în baza căruia urmau să fie acordate ajutoarele au lăsat fermierii nu doar fără compensaţii, dar şi fără posibilitatea de a beneficia de opţiunea asigurării subvenţionate a riscurilor. 

Pagube de 207 de milioane lei

Proporţiile pagubelor sunt impresionante: 6.500 de hectare de livezi au fost afectate în raioanele Briceni, Edineţ, Donduşeni, Drochia, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani şi Soroca, fiind compromisă o recoltă de 62.000 de tone. Valoarea pagubelor a fost estimată la peste 207 milioane lei, iar unii producători au pierdut până la 70-90% din recoltă. 

Prima observaţie este că deşi scopul pentru care a fost lansată iniţiativa este justificat, MAIA a uitat să argumenteze temeiul legal invocat (regulamentul privind gestionarea fondului de urgenţă a Guvernului) la emiterea proiectului, în condiţiile în care Legea nr. 317 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale din 18.07.2003 prevede că hotărârile Guvernului se aprobă în baza Legii cu privire la Guvern. Lipsa de argumentare reprezintă o abaterea de la procedura legală. 

Trei luni pentru a identifica metodologia de evaluare

MAIA a avut o prima reacţie la calamităţile naturale în luna mai 2016, când ministrul agriculturii a organizat o întrevedere cu reprezentanţii asociaţiilor agricultorilor, cărora le-a confirmat că fermierii care au suferit de pe urma îngheţurilor vor primi compensaţii. Oficialităţile au informat agricultorii că la moment nu era identificată o metodă argumentată de a estima obiectiv pagubele pe care le-au suportat proprietarii livezilor. 

A doua reacţie a avut loc în luna iunie 2016, când în baza ordinului nr. 131 al Ministerului au fost constituite comisiile locale de documentare a mărimii pagubelor rezultate de la îngheţuri. 

În luna iulie, s-a decis să estimeze pagubele cu ajutorul metodologiei „Damage and Loss Assessment in the Agricultural Sector”, elaborate de Banca Mondială. În baza acestor estimări, MAIA a solicitat aprobarea proiectului de hotărâre privind aprobarea modului de acordare a suportului financiar producătorilor agricoli.

Riscurile

Potrivit proiectului de regulament, plantaţiile pomicole afectate de calamităţi naturale trebuie să fie inspectate de către comisiile locale, care vor documenta faptele şi le vor include într-un Raport Generalizator. EuroPass a analizat modul de activitate şi competenţele comisiilor. 

1) Proiectul de regulament conţine atribuţii abstracte pentru comisiile locale care urmează să examineze cererile pentru ajutor. Riscul: abuzuri şi tratamente inechitabil faţă de producătorii agricoli. 

2) Inspecţiile comisiilor urmează a fi coordonate cu direcţiile agricole raionale, însă documentul  nu stabileşte modalităţile de coordonare a acestor activităţi sau măsurile ce urmează a fi întreprinse de către membrii comisiilor locale. Riscul: ar putea fi compromise cerinţele de eligibilitate, dacă datele colectate de către comisii nu vor fi obiective şi complete, ele fiind sursa primară pentru dosarele prezentate de agricultori. 

3) Anexele care se propun în proiect (10 la număr) nu prevăd vreun act care urmează a fi întocmit în urma inspectării şi nici un termen stabilit de informare a solicitantului privind rezultatul inspectării. Riscul: întocmirea şi examinarea dosarelor ar deveni fi imposibilă, iar agricultorii ar putea rămână fără compensaţii. 

Lipsa de măsurilor exacte în lanţul procedural şi lipsa formei concrete a actelor de constatare constituie o sursă de tratament discreţionar. Acesta poate fi uşor aplicat în lipsa unui set de documente doveditoare şi poate genera înţelegeri preliminare între solicitanţi şi comisiile locale de constatare.

Competenţa comisiilor 

Un semn mare de întrebare apare la componenţa comisiilor pentru evaluarea gradului de afectare a recoltei; acestea urmează a fi formate din 1) primarul localităţii, 2) secretarul consiliului local, 3) inginerul cadastral şi 4) un consilier local. Deşi fiecare dintre aceştia ar putea fi profesionişti adevăraţi în domeniile pe care le reprezintă, experienţa şi calificarea lor în evaluarea pagubelor în agricultură nu este probată prin nimic. 

În nota informativă la proiect se spune că pentru evaluarea corectă a pagubelor în iunie 2016 au fost create comisii care aveau în componenţă reprezentanţi de la Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Industria Alimentară, Universităţii Agrare de Stat şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. În iniţiativa propusă, despre ei nu există nici o menţiune. 

Astfel, comisiile „de la primărie” urmează să decidă,  practic, mărimea suportului financiar, utilizând o formulă complexă de calcul, unde variabilele pot fi influenţate în dependenţă de dispoziţia membrilor comisiei, culoarea politică, interesele personale sau gradul de nepotism în relaţie cu beneficiarii. 

Iată formula: 

Sf = Rc* Pc*K 

unde:
Sf – suma suportului financiar (MDL);
Pc – preţul comparabil pentru anul 2015;
K – coeficient de calcul a suportului financiar, care constituie 0,2;
Rc – recolta compromisă se va calcula conform formulei. 
Aici, însă, matematica nu se încheie: pentru a afla Rc, este necesar de „spart” încă o formulă: 
Rc = Qs * Sa*(Ga/100)

unde:
Qs – productivitatea medie per hectar, calculată în baza rapoartelor statistice (Formularul 29-agr, anual) şi prezentate de solicitant;
Sa – suprafaţa afectată, conform Raportului Generalizator;
Ga – gradul de afectare a exploataţiei agricole, conform Raportului Generalizator (%).
În legătură cu această metodologie, două dintre variabilele din formulele de mai sus – şi anume suprafaţa afectată şi gradul de afectare – urmează a fi stabilite de către comisiile locale, care nu au în componenţă specialişti din domeniu. Pe de asupra, nu sunt expres indicate procedurile şi nu există deocamdată un act tipizat de constatare a rezultatelor controalelor.

„Incompatibil cu standardele anticorupţie” 

Un lucru curios este că Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) atenţionează asupra unor norme eronate şi conflictuale ale proiectului de hotărâre privind aprobarea modului de acordare a suportului financiar producătorilor agricoli afectaţi de îngheţ. În special raportul punctează o insuficienţă a mecanismelor de control în activitatea comisiilor locale de inspecţie. De asemenea CNA menţionează că documentul nu reglementează responsabilităţile şi eventualele sancţiuni pentru persoanele însărcinate cu întocmirea rapoartelor şi verificarea dosarelor pentru acordarea suportului financiar. Totodată nu există nici o clauză privind prezentarea de către solicitant a informaţiilor suplimentare în cazul respingerii dosarului. CNA a catalogat proiectul drept „insuficient compatibil cu standardele naţionale anticorupţie”.

Promisiuni neonorate 

Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, a declarat că în cadrul unei şedinţe cu reprezentanţii asociaţiilor agricultorilor din septembrie 2016, MAIA a propus suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor pentru măsurile fitosanitare ale fermierilor prejudiciaţi în urma îngheţurilor tardive de anul trecut (6.500 de hectare). 

Oficialităţile au promis compensaţii şi pentru pomicultorii şi viticultorii care au suferit în rezultatul grindinei şi ploilor torenţiale. Banii urmau să fie alocaţi din Fondul de Rezervă - circa 5.000 lei/ha pentru plantaţiile de măr şi 3.500 lei/ha pentru sâmburoase. 

Aceste promisiuni, însă, nu au fost onorate nici până azi, iar regulamentul privind modalitatea de alocare a compensaţiilor producătorilor agricoli afectaţi de îngheţuri este încă la etapa discuţiilor. 

Trei comisii şi un Parlament

EuroPass a contactat câţiva agricultori din nordul Republicii Moldova, care au fost puternic afectaţi de îngheţurile din aprilie 2016. Ei au confirmat că anumiţi producători au pierdut până la 90% din recoltă.

Tudor Lesnic, agricultor din raionul Briceni, a povestit că după îngheţurile din aprilie curent a fost vizitat de trei comisii – una locală (de la primărie), a doua raională şi ultima de la MAIA. Fermierul spune că, deşi i-a fost compromisă peste 90% din suprafaţa culturii, pagubele i-au fost stabilite la nivelul de 80-85%; chiar şi aşa, suma prejudiciilor nu a fost estimată. Fermierul a fost anunţat că estimarea în expresie bănească va fi efectuată de către Parlament, deşi iniţial a fost anunţat că MAIA dispune de specialişti care pot face acest lucru. 

„La început am auzit despre suma de 5 000 lei pentru un hectar. Ulterior, Parlamentul a ridicat suma până la 10 000 lei. Dacă sun la Minister,cei de acolo invocă diverse scuze - nu s-au identificat resursele necesare, ori modalitatea de repartizare a banilor încă nu s-a stabilit”, a notat fermierul, care a precizat că urmăreşte evenimentele în acest subiect.

Un alt agricultor din nord, Stanislav Ivaniţa, se confruntă cu probleme similare. Recolta i-a fost afectată în proporţie de 90%, a fost vizitat de comisiile respective, însă în privinţa suportului acordat nu există o certitudine. Fermierul afirmă că a apelat  la toate autorităţile cu rugămintea de asistenţă, însă fără rezultat. 

„Eu nu mai am bani pentru lucrările de curăţare a livezilor, s-ar putea să renunţ la un moment. La mine nenorocirile se ţin în lanţ - ba secetă în 2015, ba îngheţuri în 2016. Am de achitat credite la peste 19% comision, iar gospodăria mea este în faliment”, a spus Ivaniţa. El a sugerat că va trebui să vândă atât ferma, cât şi livada pentru a scăpa de datorii. 

Subiectul despre adoptarea regulamentului privind alocarea de compensaţii pentru recoltele compromise de îngheţurile din aprilie 2016 nu a ajuns deocamdată în discuţie la vreo şedinţă a Guvernului.

În acelaşi timp agricultorii moldoveni au nevoie acum de bani promişi pentru a efectua lucrările agricole în livezi şi pe câmpuri. În plus peste două luni ei ar putea să se confrunte cu noi îngheţuri, care riscă să îngenuncheze şi mai mult agricultura Republicii Moldova.
 
 
 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI