Report.md: Înăbuşirea surselor ce alimentează gândirea critică este primul pas spre dictatură

Report.md: Înăbuşirea surselor ce alimentează gândirea critică este primul pas spre dictatură
Sursa: report.md Foto: jurnal.md 16.01.2017 07:18
Presiunile asupra jurnaliştilor şi asupra instituţiilor de presă neafiliate puterii în Republica Moldova au crescut brusc săptămâna aceasta.

Principalul post TV de opoziţie „Jurnal TV” este pe punctul de a-şi pierde licenţa şi urmează a fi evacuat din actualul sediu, iar doi jurnalişti de investigaţie au fost umiliţi public după ce instituţiile de presă pe care le conduc au abordat subiecte ce puneau într-o lumină negativă liderii a două partide aflate la guvernare.

„Jurnal TV”, care s-a declarat un post de televiziune în opoziţie faţă de guvernarea oligarhică, a anunţat că este somat de administraţia „Skytower”, unde închiriază spaţiu, să părăsească clădirea, invocând neachitarea la timp a plăţilor. Pe de altă parte, administraţia postului de televiziune susţine că şi-a onorat toate plăţile şi nu există nici o datorie. „Din ziua de 25 noiembrie, când am fost notificaţi despre evacuare, acea restanţă care a existat la acel moment a fost achitată timp de trei zile. Începând cu 28 noiembrie nu a existat nici o restanţă”, a menţionat directorul trustului de presă, Adrian Gîţu.

„Skytower” a decis să rezilieze unilateral şi necondiţionat contractul de locaţiune (obligând Jurnal TV să părăsească sediul într-un termen de 35 de zile) după ce în luna iunie 2016 a prelungit contractul încheiat cu „Jurnal Trust Media” pentru încă trei ani, chiar dacă recunoaşte că s-a mai întâmplat şi în trecut ca „Jurnal TV” să încalce termenii de achitare a plăţii pentru chirie.

Pe de altă parte, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aplicat, în ultima vreme, sancţiuni pe bandă rulantă postului „Jurnal TV”, următoarea posibilă sancţiune urmând a fi retragerea licenţei de emisie.

Potrivit experţilor media, aceste presiuni nu sunt întâmplătoare, ele prevestind determinarea guvernării oligarhice de a se „conserva” la putere. Pentru aşi atinge acest scop, guvernarea va încerca, în perioada următoare, în perspectiva alegerilor parlamentare care ar putea fi anticipate (sau ordinare în 2018), să anihileze orice opinie critică în măsură să-i creeze disconfort sau să alimenteze spiritul protestatar, susţin experţii media.

Solidaritate

Mai multe organizaţii nonguvernamentale de media din Republica Moldova au difuzat o declaraţie în care constată înteţirea cazurilor de agresiuni verbale şi reacţii inadecvate la adresa jurnaliştilor din partea unor membri şi susţinători ai partidelor politice.

Acestea condamnă atacul verbal la care a fost supusă preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, care a fost insultată public pentru o ştire publicată pe portalul „Anticorupţie.md” despre faptul că proprietarul postului de televiziune „Noroc TV” ar fi consilier pe probleme generale al directorului ÎS „Calea Ferată din Moldova”, Iurie Topală. Anterior, Partidul Comuniştilor a difuzat un comunicat de presă în care menţiona că „liberalii din conducerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor i-au făcut un cadou costisitor liderului său - i-au dăruit un post de televiziune şi unul de radio. Cu un milion de euro, Ghimpu a devenit proprietar al "Noroc TV" şi "Radio Noroc". Iată aşa „noroc” a dat peste Ghimpu”.

De asemenea, directoarea „Ziarului de Gardă”, Alina Radu, a fost insultată de un exponent al Partidului Democrat după ce publicaţia pe care o conduce a încercat să afle în baza căror criterii  IPNA „Teleradio-Moldova” i-a acordat fundaţiei controversatului oligarh Vlad Plahotniuc un titlu onorific pentru „cea mai eficientă campanie de ocrotire a sănătăţii copiilor din mediul rural”.

Potrivit organizaţiilor de media, „astfel de mesaje, prin care jurnaliştii sunt intimidaţi pentru faptul că îşi exercită meseria, ridică semne de întrebare cu privire la declaraţiile pro-europene ale liderilor PDM şi vin în contradicţie cu valorile şi normele europene”. Semnatarii cer partidelor politice să renunţe la limbajul scandalos şi să adopte o atitudine constructivă, corectă şi echitabilă în raport cu jurnaliştii şi mass media.

Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, susţine că atacurile împotriva jurnaliştilor demonstrează că partidele, inclusiv cele aflate la guvernare, care se declară „pro-europene”, în esenţă, nu împărtăşesc aceste valori: „Membrii acestor partide nu se comportă nici pe departe ca nişte oameni cu raţiune, adepţi ai valorilor europene. Altfel, PDM ar fi luat imediat atitudine vis-a-vis de felul cum reprezentanţii acestui partid atacă presa şi s-ar fi desolidarizat de respectivele afirmaţii. Din câte înţeleg, însă, conducerea formaţiunii stimulează un astfel de comportament anti-democratic şi anti-european”, a comentat, pentru Report.md, Petru Macovei.

Preşedinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, a remarcat că atacurile verbale şi „virtuale” la adresa Alinei Radu şi Corneliei Cozonac au venit ca reacţie la materiale jurnalistice bine făcute şi urmare a unor observaţii personale argumentate, exprimate pe Facebook.

Reducerea la tăcere a JurnalTV este regretabilă

Petru Macovei consideră regretabilă reducerea la tăcere a JurnalTV, pentru că astfel „societatea va fi lipsită de o voce de alternativă, care nu neapărat este una obiectivă în proporţie de 100%”: „Însă pe fundalul unei concentrări masive pe piaţa mediatică, existenţa acestei voci de alternativă aduce un minim echilibru”, a spus Macovei.

Fostul deputat comunist Victor Stepaniuc a scris pe o pagină de socializare că „ar fi o mare ruşine pentru guvernanţi şi pentru întreaga clasă politică din Moldova, ca această televiziune şi echipa de jurnalişti să fie demolată”, iar preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, crede că „într-o ţară democratică nu este normal ca o televiziune cu audienţă atât de mare să ajungă aşa de uşor la faliment. Aceasta trebuie să pună în gardă breasla jurnalistică”.

Viorica Zaharia ne-a spus că momentan „se observă o activizare a forţelor care, delicat vorbind, nu agreează presa de calitate, adică acea presă care investighează, critică, abordează probleme şi nu laudă guvernarea”: „Nu vreau să cred că se poate ajunge la dispariţia postului JurnalTV. Indiferent dacă există sau nu obiecţii la produsele jurnalistice ale acestui post, el este una dintre sursele de informaţie care supraveghează activitatea guvernării, spre deosebire de altele care doar o laudă, ne informează despre abuzuri, corupţie, integritatea funcţionarilor, adică despre tot ce trebuie să informeze o instituţie de presă adevărată. Unul dintre riscurile majore acum este că am putea rămâne şi fără o astfel de sursă, iar pluralismul mediatic va fi, practic, inexistent”, ne-a spus preşedinta Consiliului de Presă.

Miza – alegerile parlamentare

Viorica Zaharia nu exclude că situaţia în care s-a pomenit JurnalTV ar putea fi doar o filă dintr-un scenariu ce vizează pregătirea terenului pentru următoarele alegeri parlamentare: „În ultima campanie electorală, JurnalTV a fost taxat dur de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în timp ce altor posturi, mă refer la cele din holdingul GMG (controlare de oligarhul Vlad Plahotniuc – n.n.), le erau iertate abateri foarte grave”, a sesizat Zaharia.

La rândul său, Petru Macovei desprinde o altă concluzie: situaţia postului JurnalTV demonstrează că în Republica Moldova nu există presă sustenabilă din punct de vedere economic, iar guvernarea nici nu este interesată ca aceasta să existe: „În prezent, presa fie este finanţată din granturi externe – şi în acest caz vorbim de presa independentă, fie este susţinută cu injecţii financiare de cărte politicieni sau oameni de afaceri sau de businessmani care sunt şi politicieni, cum este, de exemplu, cazul lui Plahotniuc”, spune Macovei.

Dar dependenţa presei de factorul politic o vulnerabilizează: „Atâta timp cât media este dependentă de injecţiile financiare venite nu din piaţa de publicitate şi prestări-servicii, ci de la politicieni, există pericolul ca instituţiile media să se închidă subit. Dacă într-o bună zi Plahotniuc, printr-o conjunctură, unii vor spune fericită, alţii nefericită, îşi pierde businessul şi influenţa, asta va însemna că cel puţin două din cele patru televiziuni deţinute de trustul lui îşi vor înceta activitatea. Cu regret, acesta este specificul pieţei noastre media prost gândite, iar un astfel de pericol există în raport cu multe instituţii de presă. Acest lucru se poate întâmpla oricând şi cu oricine, pentru că nu SUA, ci Moldova este ţara tuturor posibilităţilor”, a spus ironic Petru Macovei.

Perspective sumbre

Pornind de la o monitorizare a presei în ultimii ani, experţii consideră că perspectiva pieţei media este sumbră din câteva considerente: „În primul rând, piaţa de publicitate nu are capacitatea să susţină un număr atât de mare de instituţii de presă, multe dintre care sunt menţinute artificial de persoane din mediul politic, business sau din alte structuri, pentru a fi folosite cu scop de manipulare sau promovare a propriilor interese. Pe de altă parte, nu există politici publice sănătoase de garantare a dezvoltării mass media pe principii corecte şi echitabile. Luate în ansamblu, noi nu avem o guvernare care să-şi dorească existenţa în Moldova a unei prese libere şi sănătoase”, a conchis directorul API, Petru Macovei.

Viorica Zaharia este de părere că atâta timp cât nu vedem o guvernare care să-şi dorească cu adevărat o presă care informează şi nu care slujeşte puterea, mediilor independente le va fi foarte greu să existe, deoarece guvernarea nu va depune nici un efort legislativ sau de alt ordin, ca să creeze condiţii egale pentru toate redacţiile şi favorabile pentru dezvoltarea lor: „Dacă şi-ar fi dorit acest lucru, Legea cu privire la accesul la informaţie ar funcţiona altfel, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu ar face regulamente privind admiterea publicului la şedinţele publice, noul Cod al Audiovizualului (care a „îngheţat” în Parlament din iulie 2016) ar fi fost adoptat în lectură finală, am fi avut o nouă lege a publicităţii (proiect oprit şi el undeva la Ministerul Justiţiei), CCA nu ar da sancţiuni selectiv, etc. Tot ce putem face noi, ca breaslă, este să ne solidarizăm şi, prin diferite acţiuni, să punem în continuare presiune pe guvernare – să-i cerem să ne facem treaba şi să denunţăm public orice acţiune de îngrădire a libertăţii presei”, a conchis Viorica Zaharia.
 

Ştiri similare

Ştiri NON-STOP