„Regii” medicamentelor

În anul 2015, instituţiile medicale din Republica Moldova au procurat medicamente, echipament medical şi produse farmaceutice în valoare de circa 721 de milioane de lei. Banii cheltuiţi pentru acest tip de bunuri reprezintă mai bine de un sfert din suma totală a achiziţiilor de stat efectuate anul trecut. Licitaţiile din domeniul Sănătăţii au fost devansate, după preţ şi volum, doar de procurările de servicii de construcţii. Potrivit Agenţiei Achiziţii Publice, 419 milioane de lei din 721 de milioane (58 %) au ajuns în conturile a şapte companii, cele care se bucură de succes la concursurile de achiziţii publice de mai mulţi ani. Este vorba despre firmele Dita EstFarm, Esculap Farm, Medeferent Grup, Sanfarm Prim, GBG-MLD, Distrimed şi Tetis International Co. Succesul companiilor este surprinzător în condiţiile în care primele patru au fost incluse la începutul anului trecut în „lista neagră” a Agenţiei Achiziţii Publice, neavând dreptul de a mai participa la licitaţii timp de trei ani, iar GBG-MLD a câştigat 151 de concursuri de achiziţii în valoare de 26,3 milioane de lei în timp ce fondatorul companiei, omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, se afla în izolatorul CNA, fiind cercetat penal în cadrul unui amplu dosar al licitaţiilor trucate în domeniul Sănătăţii.

În prima jumătate a acestui an, instituţiile medicale din Republica Moldova au procurat medicamente şi produse medicale în valoare de 67,8 milioane de lei. Cele mai importante achiziţii de medicamente se desfăşoară de regulă spre sfârşitul anului, pentru a acoperi necesităţile spitalelor şi centrelor medicale pentru anul următor. 

Partea leului, pentru Dita EstFarm

Lider la capitolul licitaţii câştigate pentru livrarea medicamentelor şi a dispozitivelor medicale este compania Dita EstFarm. În 2015, firma a câştigat 992 de concursuri de achiziţii publice, în valoare de 243,5 milioane de lei, adică o treime din suma totală a achiziţiilor în medicină. Asta în condiţiile în care pe 27 martie 2015, urmare a scandalului provocat de criza medicamentelor în spitale, Agenţia de Achiziţii Publice, la solicitarea Agenţiei Medicamentului, a decis să includă firma în lista de interdicţii pentru participarea la licitaţii publice până în martie 2018. Dita EstFarm a fost însă radiată din această listă peste doar patru zile, în baza unei decizii judecătoreşti. 28 şi 29 martie au fost zile de week-end, iar compania a avut la dispoziţie mai puţin de două zile pentru a contesta în instanţă decizia AAP, pentru ca cererea să fie repartizată unui judecător şi pentru ca acesta să decidă suspendarea Dita EstFarm din lista de interdicţie până la examinarea în fond a cererii depuse de firmă. Mai mult, compania a reuşit în cele patru zile de „prohibiţie” să câştige şi 16 licitaţii. Potrivit Agenţiei Achiziţii Publice, contractele de achiziţii au fost semnate pe 30 martie.

Argumentele Curţii Supreme de Justiţie 

Pe 17 august 2016, cauza Dita EstFarm împotriva Agenţiei Achiziţii Publice a fost examinată de Curtea Supremă de Justiţie care i-a dat dreptate agentului economic, stabilind că nu a existat temei pentru a introduce compania în lista celor fără drept de a participa la licitaţiile publice. Compania a fost restabilită în drepturi deşi a avut întârzieri la îndeplinirea obligaţiilor contractuale, asumate în baza contractelor încheiate anterior. De neexecutarea prevederilor contractuale în instanţă s-au plâns IMSP Centrul de Sănătate Cimişlia, IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, IMSP Centrul de Sănătate Mândreşti. Obiecţiile acestora au fost însă ignorate de judecători.

Tot anul acesta, Dita EstFarm a scăpat şi de sancţiunea de 14 milioane de lei, aplicată de Consiliul Concurenţei pentru abuz de putere dominantă, constatată în cazul crizei medicamentelor. CC a amendat şase agenţi economici, printre care şi Dita EstFarm, pentru că au refuzat neîntemeiat să-şi onoreze obligaţiile contractuale şi să livreze integral şi în termen medicamente către instituţiile medicale la începutul anului 2015. Pe 13 iulie 2016, Curtea Supremă de Justiţie a stabilit suspendarea achitării amenzii până la soluţionarea cauzei în fond. Potrivit magistraţilor, aplicarea acestei sancţiuni ar fi dus la „blocarea activităţii economice şi cauzarea de pagube materiale iminente nu doar reclamantului, dar şi instituţiilor medicale cu care aceasta se află în raporturi contractuale”.

„De vină este Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale”

Anul acesta, Dita EstFarm a semnat deocamdată doar zece contracte de achiziţii publice, în valoare de 1,6 milioane de lei. În două cazuri, compania a fost contractată dintr-o singură sursă de către Spitalul Clinic Republican, care a cumpărat produse de circa 200.000 de lei.

Compania aparţine în proporţie de 100% omului de afaceri Iurie Chirtoacă şi a figurat în mai multe scandaluri legate de piaţa medicamentelor. Unul din cele mai recente scandaluri în care a fost implicată firma a fost dezvăluit de o investigaţie Rise Moldova, potrivit căreia, Dita EstFarm a ajuns în vizorul procurorilor din Bosnia şi Herţegovina după mai multe tranzacţii suspecte cu compania bosniacă - Bosnalijek. Contractele prevedeau un discount de zece la sută din valoarea totală a medicamentelor vândute de Dita EstFarm, reducerile însă au ajuns în conturile personale ale soţilor Chirtoacă. Pe circuitul financiar au fost incluse companii off-shore şi contracte de consultanţă.

Contactat de reporterii CIJM, Iurie Chirtoacă ne-a explicat că vina pentru livrarea cu întârziere a unor medicamente în spitale o poartă Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, care a anunţat abia pe 28 decembrie câştigătorii licitaţilor desfăşurate încă în septembrie. „Nu ştiu motivul acestei întârzieri. Desemnarea câştigătorilor a durat aproape patru luni. Nu cred că este corect să fim penalizaţi pentru întârziere în aceste condiţii, mai ales că este vorba despre livrarea cu întârziere a unui singur medicament din cele circa 400 pe care le vindem instituţiilor medicale”, a precizat omul de afaceri. Chirtoacă nu crede că Republica Moldova ar mai putea ajunge într-o astfel de situaţie, dacă câştigătorii licitaţiilor vor fi anunţaţi până la începutul lunii noiembrie. 

Directorul Dita EstFarm neagă faptul că firma ar fi câştigat licitaţii în perioada în care se afla în lista de interdicţie. „Noi nu am participat în acea perioadă la nicio licitaţie. Auditul companiei noastre este efectuat de KPMG, care are o reputaţie ireproşabilă. Dacă am fi avut încălcări, ei le-ar fi semnalat”, afirmă Chirtoacă.

O altă companie, aceeaşi scăpare

La fel ca şi Dita EstFarm, şi compania farmaceutică Esculap Farm a fost sancţionată de Consiliul Concurenţei pentru că nu şi-a onorat obligaţiile contractuale în ianuarie 2015, nelivrând, în termen, medicamente pentru Institutul de Cardiologie. Amenda în valoare de 1,4 milioane de lei a fost suspendată după acelaşi calapod de către Curtea de Apel (în trei zile de la depunerea cererii în judecată - n.r.), iar pe 20 iulie curent şi de către Curtea Supremă de Justiţie, până la examinarea în fond a cauzei. Pe parcursul anului 2015, Esculap Farm a câştigat 559 de concursuri de achiziţii publice, semnând contracte în valoare de 24,95 de milioane de lei. Anul acesta, compania a semnat un singur contract în valoare de 645.000 de lei cu Spitalul Clinic Republican. Firma a fost selectată dintr-o singură sursă.

„În baza ordinului din 22 ianuarie 2016 al Ministerului Sănătăţii, au fost procurate în regim de urgenţă medicamente şi consumabile pentru tratarea pacienţilor cu complicaţiile provocate de gripa AH1N1, dar şi medicamente şi consumabile pentru completarea rezervei obligatorii de medicamente, pentru două luni”, ne-au explicat reprezentanţii Spitalului Clinic Republican de ce optează pentru achiziţii dintr-o singură sursă. Compania Esculap Farm aparţine omului de afaceri Oleg Sîli, care este şi proprietar al reţelei de farmacii „Apoteka”.

Tăcerea magistraţilor

Medicamentele care nu au fost livrate, la începutul anului 2015, de firmele farmaceutice spitalelor se găseau în farmacii

Veronica Cojocaru, şefa serviciului de presă al Consiliului Concurenţei, ne-a declarat că exceptând o singură companie farmaceutică, R & P Bolgar Farm, care a achitat amenda, celelalte cinci vizate de hotărârea CC au contestat decizia în judecată şi au obţinut suspendarea achitării amenzii.
„Este dreptul lor. Decizia se suspendă până la examinarea în fond. Dacă va fi emisă o hotărâre irevocabilă în favoarea Consiliului Concurenţei, ei oricum vor trebui să achite amenda. Doar că procesul de judecată ar putea dura un an sau mai mult. Deocamdată, nu a avut loc nicio şedinţă de judecată pe fondul cauzei”, a precizat angajata CC.

Precizăm că în hotărârea adoptată, Consiliul Concurenţei constată că medicamentele care nu au fost livrate de firmele farmaceutice sancţionate se aflau, în acel moment, în vânzare, în reţelele de farmacii ale companiilor.

Compania de stat, cu dificultăţi în instanţă

Companiile Sanfarm Prim şi Metatron de asemenea au scăpat de „lista neagră” a AAP şi, cel puţin temporar, de achitarea amenzii aplicate de Consiliul Concurenţei, graţie judecătorilor. Adevărul este că Sanfarm Prim, singura instituţie farmaceutică cu capital majoritar de stat, a avut bătăi de cap în instanţă. Astfel, pentru a fi exclusă din lista de interdicţie a AAP, compania cu capital de stat a avut nevoie de jumătate de an, faţă de doar patru zile câte i-au luat firmei Dita EstFarm să obţină o decizie judecătorească favorabilă. În favoarea suspendării Sanfarm Prim din „lista neagră” în instanţă au pledat şi reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Aceştia au argumentat că această companie este singura care promovează politica statului în domeniul medicamentelor şi care realizează programe naţionale ale Republicii Moldova pentru asigurarea instituţiilor medicale cu medicamente pentru tratarea anumitor categorii de boli, iar decizia AAP aduce prejudicii atât bugetului de stat, cât şi vieţii şi sănătăţii cetăţenilor care vor fi lipsiţi de anumite preparate.

Cât priveşte suspendarea amenzii în valoare de 1,4 milioane de lei aplicată de CC, spre deosebire de Dita EstFarm, Esculap Farm şi Metatron, Sanfarm Prim a obţinut câştig de cauză abia la CSJ, după ce Curtea de Apel Chişinău a stabilit că nu există temei pentru aplicarea unei măsuri de asigurare. Şi de această dată, Ministerul Sănătăţii a pledat în favoarea companiei farmaceutice.

Sanfarm Prim a câştigat, în 2015, 439 de licitaţii în valoare totală de 21,44 de milioane de lei. Anul acesta, valoarea celor cinci contracte încheiate nu depăşeşte un milion de lei.

Reputaţia companiei Metatron

Schema de spălare de bani, evaziune fiscală, fals în acte şi livrare de medicamente necalitative de către Metatron, potrivit CNA.

Cea mai „originală” scuză în faţa judecătorilor pentru neonorarea obligaţiilor contractuale la începutul anului 2015 a avut-o firma Metatron. Compania a pretins că nelivrarea medicamentelor pentru Spitalul Ialoveni în perioada februarie-martie a anului 2015 nu are nicio legătură cu încălcarea legislaţiei concurenţiale. „Reţinerea temporară de livrare a medicamentelor nu a lipsit instituţiile medicale de posibilitatea sau de dreptul de a procura medicamente de la alţi furnizori”, au afirmat în instanţă reprezentanţii companiei Metatron, precizând că amenda în valoare de 47.872 de lei afectează „reputaţia şi vasta experienţă” a firmei. Legea interzice expres instituţiilor medico-sanitare publice să achiziţioneze medicamentele necesare de la alte întreprinderi, cu care nu au încheiat contracte de achiziţii publice.

Compania Metatron a avut însă în trecut mai multe probleme de imagine, legate de calitatea medicamentelor pe care le livra. În 2013, Centrul Naţional Anticorupţie anunţa despre depistarea unei scheme de spălare de bani şi evaziune fiscală în care ar fi fost implicată această companie şi o alta, Sangalimed, care de asemenea s-a aflat pentru un timp scurt în lista de interdicţii a APP. Ofiţerii Anticorupţie constataseră că cele două firme ar fi prejudiciat statul cu peste 90 de milioane de lei. De asemenea, CNA a descoperit atunci că mai multe medicamente importate de aceste firme şi vândute instituţiilor medicale ar fi fost de proastă calitate, cu acte de provenienţă falsificate. Ministerul Sănătăţii a dispus atunci retragerea din spitale şi farmacii a unor produse livrate de una din cele două companii, în valoare de 500.000 de lei. Ulterior, dosarul penal a fost clasat. Din cauza unor pretinse încălcări de procedură, judecătorul Ghenadie Morozan a anulat probele acumulate de procurori în timpul percheziţiilor efectuate la sediile celor două companii. 

Sancţiune fără efect

Tot în 2013, firma Metatron a fost inclusă în lista de interdicţie a AAP pentru livrarea medicamentelor necalitative. Compania ar fi livrat în instituţiile publice, printre altele, Dexametazon, soluţie Ringer, Amoxicilină, dar şi Oxytocin-ul despre care Agenţia Medicamentului spune că ar fi ineficiente, de aceea preparatele au fost ulterior retrase din instituţiile publice.

Peste o lună şi jumătate, decizia AAP a fost suspendată printr-o hotărâre de judecată până la examinarea în fond a cauzei. Deocamdată, nu există o decizie definitivă pe acest caz, iar termenul de aflare în lista neagră a Metatron expiră în noiembrie 2016. Astfel, chiar dacă judecătorii vor stabili că firma a fost penalizată pe dreptate, sancţiunea nu va mai putea fi aplicată. Între timp, Metatron a câştigat, doar în 2015, 309 licitaţii publice, cu o valoare totală de trei milioane de lei. Anul acesta, compania nu a câştigat încă niciun concurs de achiziţii publice.

Medicamente necalitative, înregistrate prin decizie de judecată

În ultimii ani, Metatron s-a adresat în judecată şi pentru a obţine înregistrarea mai multor medicamente importate în Republica Moldova, pentru care AMDM a refuzat să elibereze certificate de calitate din cauza calităţii îndoielnice. Astfel, pe 30 iulie 2015, Curtea de Apel Chişinău a obligat Agenţia să elibereze certificate de calitate companiei Metatron pentru „Eufilină”, despre care testele de laborator au arătat că ar conţine impurităţi. Pe 9 decembrie 2015, decizia a fost însă anulată de Curtea Supremă de Justiţie. În schimb, într-un alt caz, pe 2 martie 2016, CSJ a dispus obligarea AM să elibereze certificate de calitate aceleiaşi companii pentru preparatele „Amoxan” şi „Ampicilină”. Instanţa a reţinut argumentul firmei că buletinele de analiză a medicamentelor corespund normei de calitate, iar motivul rebutului a fost inventat de Agenţie. Tot prin decizii judecătoreşti, firma a încercat să schimbe rezultatele unor licitaţii publice organizate de Agenţia Medicamentului, obiectând că preţul propus de ei la preparate era cel mai mic. Contactaţi de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, reprezentanţii Metatron au declarat că nu vor să discute despre acest subiect.
 
GBG-MLD, abonată în continuare la banii publici

Dosarul licitaţiilor trucate în medicină a fost trimis în judecată la mijlocul lunii noiembrie 2015. Printre cei 30 de inculpaţi este şi fostul ministru al Sănătăţii Andrei Usatîi, învinuit de facilitarea şi urgentarea achiziţiilor pe când conducea ministerul, mai mulţi şefi de instituţii medicale de nivel republican şi local, şefi de direcţii şi directori adjuncţi ai instituţiilor Ministerului Afacerilor Interne şi Departamentului Instituţii Penitenciare, persoane cu funcţii de răspundere în domeniul Sănătăţii, dar şi omul de afaceri Tudor Ceaicovschi​, fondatorul GBG-MLD SRL. Businessmanul este învinuit de complicitate la săvârşirea infracţiunii de depăşire a atribuţiilor de serviciu a persoanelor cu funcţie de răspundere sau de demnitate publică şi însuşirea bunurilor prin escrocherie în proporţii deosebit de mari. Cu toate acestea, firma continuă să câştige concursurile publice.

De exemplu, în primele şase luni ale anului 2016, GBG-MLD SRL a încheiat cu statul 48 de contracte care i-au adus aproape 6,2 milioane de lei. Cea mai mare achiziţie a făcut-o Instituţia Medico-Sanitară Publică Asociaţia Medicală Teritorială Ciocana, care a cumpărat reactive şi articole de laborator în valoare de circa 1,5 milioane de lei. „Licitaţiile sunt publice. Pun accent şi pe preţ, dar în primul rând pe calitate. Nu am cum să creez conflicte dacă agentul economic corespunde parametrilor. El ar putea să-mi reproşeze că nu este judecat, că nu există o decizie definitivă în privinţa lui”, a spus Dorina Tizu, directoarea instituţiei.

La 14 iunie, Centrul de Sănătate Cahul, instituţie condusă de Alexandru Hagioglo, şi el inculpat în acelaşi dosar, a încheiat 11 contracte de achiziţie cu mai multe firme de la care a cumpărat reagenţi, consumabile de laborator, laborator, peliculă sau filme şi consumabile pentru radiologie, articole parafarmaceutice şi dezinfectanţi. Cel mai mare contract, de peste 750.000 de lei, este încheiat cu GBG-MLD. Tot atunci a fost încheiat un contract în valoare de 78.000 cu Intermed, o altă companie afiliată lui Tudor Ceaicovschi. Restul contractelor au valorat între 150 de lei şi 100.000 de lei. La concurs au participat 13 firme. „Noi facem aceste achiziţii centralizat, prin intermediul Agenţiei Medicamentului. GBG-MLD lucrează practic cu toate instituţiile medicale, nu doar cu noi. Şi GBG-MLD, şi Intermed sunt agenţi economici serioşi şi oferă marfă de calitate”, a declarat Alexandru Hagioglo, adăugând că a ajuns să figureze în dosarul licitaţiilor trucate în Medicină „din întâmplare”. „De umplutură, aş spune. Aparatul radiologic pe care îl aveam era foarte vechi, se risipea. Aveam nevoie de unul nou. Am scris proiect la CNAM, am respectat procedura. Am scris mulţi ani la rând şi am câştigat abia în 2015”, a precizat Alexandru Hagioglo.

„Nu a fost temei pentru a introduce compania noastră în vreo listă de interdicţii. Compania GBG este de 22 de ani furnizor de echipamente medicale în Republica Moldova. Nu a apărut peste noapte. Este o companie cu autoritate. Lucrează cu peste 150 de producători din afara ţării. Am fost vizaţi în dosarul penal la comanda competitorilor noştri care nu pot să-şi îndeplinească obligaţiunile faţă de instituţiile medicale. Noi chiar nu am încălcat nimic. Nu am admis nicio abatere de la contract. Mai mult, instituţiile medicale nici nu au achitat echipamentele pe care le-am livrat. Cât am stat în arest, pe parcursul a şase luni, am avut verificări de la Fisc, Inspecţia Financiară. S-a demonstrat că întreprinderea lucrează conform legislaţiei”, ne-a spus omul de afaceri Tudor Ceaicovschi.

Procurorii susţin că nu pot interveni şi că, potrivit lor, firma are dreptul să câştige şi în continuare licitaţii publice. „Este vorba despre relaţii de ordine civilă. Nu avem dreptul să ne implicăm. Dacă am face-o, ar fi considerat abuz din partea noastră. Am putea interveni doar în cazul în care vom avea dovada că sunt comise noi încălcări”, a declarat procurorul Dorin Compan.

Continuarea citiţi pe Anticorupţie.md