„Relativa consolidare politică din Parlament a fost realizată de către partide prin culise, rezultând în numirea absconsă a unui guvern aparent stabil. În opinia multor persoane, aceste acţiuni au fost orchestrate de cel mai mare oligarh, magnatul media şi politicianul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Zvonurile despre isprava sa politică, după arestarea subită a fostului premier Vladimir Filat, în octombrie 2015, au cauzat unele dintre cele mai mari proteste stradale”, se menţionează în analiză.

„Un stat unde timp de 25 de ani de independenţă Drepturile Omului au fost intenţionat ignorate de toate guvernările este un stat unde oamenii nu se simt în siguranţă, iar statisticile arată că circa 6 persoane zilnic părăsesc ţara. Un stat care nu-şi cunoaşte nici măcar numărul cetăţenilor cu drept de vot, viii sau morţii, în preajma alegerilor prezidenţiale, invalidează din start ideea unui vot democratic şi defăimează ideea dreptului de a alege şi a fi ales. Nenumăratele semnale ale societăţii civile, de-a lungul anilor de independenţă, privind încălcările grave ale drepturilor omului sunt în permanenţă ignorate”, se mai arată în comunicatul instituţiei.

Mai jos vă prezentăm concluziile analizei:

Libertatea întrunirilor paşnice

Protestele din Chişinău şi din alte regiuni au fost, în general, paşnice, cu excepţia unor incidente ocazionale, marcate de acte de violenţă minoră dintre protestatari şi poliţie. Reacţia în general moderată a poliţiei, în anumite situaţii a fost disproporţionată, ajungându-se chiar şi la utilizarea nejustificată a forţei atât faţă de unii protestatari violenţi, cât şi faţă de unii protestatari paşnici, când poliţia a utilizat gaze lacrimogene şi bastoane.
Procesul în cazul grupului Petrenco continuă, aceştia fiind arestaţi pentru violenţe minore, la data de 6 septembrie 2015 şi acuzaţi arbitrar de „încercare de organizare a perturbărilor în masă”.

Urmare a criticilor atât la nivel naţional, cât şi internaţional, ei au fost eliberaţi din detenţie, la data de 22 februarie, aplicându-li-se restricţii de călătorie.

Proces echitabil

Cazul „grupului Petrenco”, precum şi o serie de alte urmăriri penale dau motive de îngrijorare privind politica părtinitoare şi justiţia selectivă. După 8 luni de arest, pe 27 iunie, fostul lider liberal-democrat şi fostul premier Vladimir Filat a fost găsit vinovat de corupere pasivă şi trafic de influenţă, cu referire la scandalul bancar (frauda, care a sărăcit masiv rezervele Băncii Naţionale în 2014) şi a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Procesul închis în acest caz a cauzat mai multe întrebări decât răspunsuri, inclusiv lipsa unor investigaţii privind şi alţi politicieni. Apărarea a cerut achitarea acestuia şi a acuzat încălcări de procedură şi lipsa egalităţii ”armelor”, în cadrul procesului de judecată. În timp ce audierile erau încă în curs de desfăşurare, în iunie, Vladimir Filat a intrat în greva foamei, care a durat 20 de zile, el şi-a pierdut cunoştinţa în timpul unei audieri, fapt negat de DIP. Din cauză că procesul a fost închis, nici o revendicare nu poate fi verificată independent.

Libertatea mass-media

În timp ce libertatea presei a fost respectată în general, există îngrijorări privind pluralismul mediatic, cu referire la deţinerea mai multor instituţii mass-media, de către o singură persoană, Vladimir Plahotniuc.

În cel puţin două cazuri, jurnalişti cunoscuţi pentru critica lor adusă autorităţilor s-au plâns de ameninţări anonime. În luna august, un glonţ a fost tras în fereastra apartamentului fiicei lui Constantin Cheianu. Anterior, jurnalistul a primit mesaje la telefonul mobil, prin care era ameninţat că "va fi oprit", în cazul în care el va continua să scrie despre sistemul oligarhic. Prezentatoarea TV, Natalia Morari, a raportat că a primit avertismente similare de la o sursă credibilă. Ambele persoane au înaintat plângeri oficiale către autorităţi.

Tortura şi tratamentul inuman

Nu a fost înregistrat nici un progres în abordarea cauzelor structurale privind impunitatea pentru tortură şi alte rele tratamente şi au fost înregistrate cazuri rare de urmărire penală a funcţionarilor de stat pentru acuzaţii credibile. În prima jumătate a anului, 331 de persoane au înaintat plângeri la Procuratura generală acuzând de tortură şi rele tratamente, au fost pronunţate 19 sentinţe privind tortura, în 15 cauze cu referire la 18 acuzaţi dintre care 2 persoane au primit pedepse cu suspendare.

Familia şi avocatul lui Vladimir Filat au acuzat în repetate rânduri că acestuia îi sunt aplicate rele tratamente, inclusiv plasarea acestuia în celula solitară de sancţionare, condiţiile de acolo fiind echivalente cu tortura. Aceste acuzaţii au atras, o dată în plus, atenţia publicului asupra condiţiilor de detenţie din instituţia penitenciară nr. 13 din Chişinău, unde a fost ţinut, şi care a fost criticată, în repetate rânduri, de experţi independenţi. Toate solicitările pentru o vizită independentă în celula lui Filat, inclusiv cele făcute de Amnesty International după condamnarea sa, au fost respinse. Totuşi, Amnesty International a reuşit să realizeze o vizită în penitenciarul 13, confirmându-se faptul că în timp ce condiţiile din unele celule au fost îmbunătăţite (în cele mai multe cazuri cu banii familiilor deţinuţilor), alte celule sunt supraaglomerate, condiţiile de sanitaţie şi de igienă fiind precare, ceea ce poate fi considerat tratament inuman şi degradant.

În Septembrie, Comitetul ONU privind Prevenirea Torturii a publicat raportul privind vizita reprezentaţilor acestuia în Moldova, în 2015. S-au înregistrat progrese, în comparaţie cu 2011, dar a fost raportată utilizarea excesivă a forţei de către organele de poliţie la etapa arestului, tratamentul inuman a deţinuţilor la etapa ”chestionării preliminare” şi supraaglomerarea celulelor în unele penitenciare.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.