Pe cele 2 dimensiuni, studiul a evaluat riscurile de corupţie şi distorsionare a competiţiei sub toate aspectele şi pe parcursul tuturor etapelor de achiziţie, de la planificare până la implementare.

Monitorizarea achiziţiilor publice din cadrul sistemului educaţional din municipiul Chişinău, de către Expert-Grup, a scos în evidenţă un set de probleme, lacune şi riscuri legate de buna şi transparenta desfăşurare a acestora. Printre acestea se regăsesc practicele anticoncurenţiale de coluziune între companiile participante, riscurile de corupţie din partea autorităţilor contractante, dar şi deficienţele cadrului juridic existent privind achiziţiile publice.

În cadrul analizei achiziţiilor lucrărilor de reparaţii a fost identificat un grup de 10 companii cu anumite legături între ele (fondatori comuni sau adresă juridică comună) care câştigă un procent semnificativ din numărul contractelor de lucrări de reparaţie. Ele au participat în comun la rundele de achiziţii, în care se văd clar elemente de mimare a competiţiei între ele: depunerea ofertelor fictive, refuzul contractului câştigat în favoarea altei companii etc.

De asemenea, monitorizarea directă şi analiza dosarelor de achiziţii publice a scos în evidenţă coordonarea între mai multe grupuri de companii înrudite, deci o împărţire vădită a pieţei, riscul de coluziune la acest capitol fiind considerat unul major.

În cazul procurărilor de servicii de alimentaţie s-a observat o divizare clară a cotelor de piaţă între principalii jucători, aproape exclusiv, companii publice. Analiza dosarelor de achiziţii au arătat că aceste companii pregătesc ofertele lor cu anumite erori simple pentru a fi descalificate, deci are loc o coordonare şi mimare a competiţiei între ele.

Ceea ce ţine de procurarea de alimente, deşi nivelul de concentrare depistat este mai mic decât în cazul achiziţionării de lucrări, sunt elemente de coluziune în cazul achiziţiilor desfăşurate de către Direcţia Educaţie Tineret şi Sport Buiucani. Un risc de corupţie identificat, însă, este transmiterea invitaţiilor de participare unor companii recent înregistrate care, ulterior, câştigă şi o parte din volumul contractelor.

În calitate de soluţii în vederea asigurării transparenţei achiziţiilor publice în educaţie, experţii de la Expert-Grup au recomandat o abordare sistemică şi consecventă a subiectului, nu doar la nivel local, dar şi naţional. Modernizarea şi restructurarea sistemelor informaţionale existente în domeniu, utilizarea instrumentarului de analiză a achiziţiilor publice în baza unor indicatori de risc, dar şi reformarea procesului de monitorizare.

De menţionat că sectorul educaţional consumă cele mai multe surse financiare ale bugetului municipiului Chişinău, iar ponderea cheltuielilor pentru acest sector a crescut temperat în ultimii ani şi a atins nivelul aproximativ de 50% din toate cheltuielile bugetare. O parte semnificativă din sumele alocate pentru educaţie sunt folosite în procurarea alimentelor şi a lucrărilor de reparaţie.

Piaţa de servicii alimentare este dominată de un număr redus de companii care, cel mai probabil, au împărţit cotele. În total, în municipiul Chişinău sunt şapte companii care participă la astfel de licitaţii, dintre care cinci sunt de stat. Caracterul anticoncurenţial al competiţiei reiese nu din numărul redus al companiilor participante, ci din ponderile care, aproape constant, le revin companiilor respective.

Achiziţiile publice reprezintă unul dintre domeniile cele mai sensibile la factorul corupţie. Transparenţa, eficienţa şi calitatea achiziţiilor publice din acest sector au importanţă critică nu doar ca factor economic prin investirea în infrastructură, dar şi prin prisma sănătăţii şi bunăstării elevilor.

La lansarea raportului, potrivit anticorupţie.md, autorii studiului au accentuat că Direcţia Educaţie a sectorului Râşcani al Capitalei a refuzat să coopereze şi să ofere contractele de achiziţii pentru a fi analizate, iar Tatiana Naghibeda-Tverdohleb, şefa Direcţiei educaţie a Capitalei, a declarat că s-ar bucura mult ca de achiziţiile de alimente, şi de reparaţii să se ocupe nişte structuri speciale, separate de Direcţia educaţie, pentru că s-au pomenit cu mai multe competenţe decât ar fi cazul: alimentaţie, instruire, asistenţă socială etc. care pe alocuri pot genera restanţe.