Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei susţine că amendamentele operate reprezintă o soluţie pentru cazurile când modalitatea de calcul a pensiei nu era posibilă din cauza lipsei certificatului cu privire la venitul asigurat pentru întreaga perioadă de activitate, realizată anterior datei de 1 ianuarie 1999. Astfel, s-a convenit calcularea cuantumului pensiei în baza salariului mediu lunar pe ţară determinat pentru fiecare categorie de beneficiari (economia naţională/agricultură). Actualmente, la stabilirea pensiei, solicitantul prezintă certificatul cu privire la venitul asigurat pentru 15 ani de activitate (eliberat în 1999), din care se determină coeficientul individual al pensionarului. Multe din documentele care pot confirma venitul asigurat realizat anterior implementării evidenţei individuale nu s-au păstrat la întreprinderi sau instituţii din cauza incendiilor, inundaţiilor, conflictului armat, precum şi pierderea sau distrugerea lor din Fondul Arhivistic.

Reforme mimate

Solicitat de Report.md să comenteze ultimele modificări la Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei, Valeriu Sainsus, demograf şi conferenţiar universitar la ASEM, a declarat că această modificare este, de fapt, o mimare a reformelor, care se face de ochii lumii şi a organismelor internaţionale, care aşteaptă rezultate concrete din partea guvernării. El este de părere că modificările de acest gen şi promisiunea de majorare a pensiei nu au nici o bază reală, pentru că atâta timp cât nu se face o reformă concretă a sistemului de pensionare, nu sunt şanse de a scoate acest sistem din moartea clinică în care a intrat. „Atâta timp cât o să tergiversăm reformarea sistemului de pensii, nu sunt şanse de a majora pensiile. Poate doar din mijloace din afara sistemului de pensii, însă asta ar reduce şansele de reuşită a altor reforme”, susţine Valeriu Sainsus.

Se încalcă drepturile cetăţenilor la o pensie adecvată

În sistemul autohton de pensii cuantumul pensiei este calculat în mod diferit pentru perioadele de până şi după 1999. Partea pensiei corespunzătoare perioadei de activitate de până la 1999 este calculată astfel încât salariile nominale să fie actualizate odată cu creşterea salariilor până la anul precedent anului de pensionare. Partea pensiei după anul 1999 se calculează în baza mediei venitului asigurat fără actualizare în baza evoluţiei salariilor/preţurilor în această perioadă. Neactualizarea veniturilor asigurate diminuează ratele de înlocuire, care generează diferenţe majore între pensionari. „Este o practică întâlnită doar în Republica Moldova şi e o încălcare flagrantă a drepturilor omului”, susţine demograful Valeriu Sainsus.

Încălcările nu se opresc, însă, aici. „Pe de o parte, formula de calculare a pensiei prevede cotizarea la pensie din primii 15 ani de activitate, când salariul este încă foarte mic şi, respectiv, mărimea pensiei stabilite va fi tot mică. Or, salariile, contribuţiile din primii 15 ani sunt cu 20 % mai mici. Pe de altă parte, există o categorie de persoane privilegiate, care ar putea munci doar câţiva ani, însă vor avea asigurată o pensie de elită, de 10 sau chiar 20 de ori mai mare decât pensia medie pe ţară. Mă refer la miniştri, deputaţi, funcţionari publici care, pentru faptul că au stat în fotoliul de deputat trei ani şi jumătate, pot ridica o pensie de peste 7 mii de lei, adică de 2-3 ori mai mare decât pensia medie a unei persoane care a contribuit la sistemul de pensii în decurs de peste 30 de ani. Pensia medie pe ţară este mai mică decât pensia maximă de aproximativ 20 de ori în condiţiile în care cea mai mare pensie este de peste 36.000 lei, iar pensia medie este de aproximativ 1.400 de lei, iar în jur de 90% din pensionari au o pensie mai mică de o mie de lei. Pensia medie pentru limita de vârstă în Republica Moldova este cea mai mică din Europa şi acoperă doar 58-60% din minimul de existenţă”, susţine Valeriu Sainsus.

Sistemul sovietic de pensii trebuie înlocuit cu cel european

Sistemul de pensii din Republica Moldova este unul de tip sovietic şi nu acoperă minimumul de existenţă al pensionarilor. „Este un sistem neatractiv din care rezultă şi fenomenul de „salarii în plic” în majoritatea domeniilor de activitate de pe piaţa muncii. Raportul dintre pensia medie pentru limită de vârstă şi salariul mediu înregistrat în economie, reprezintă doar 20%, pe când Codul European de Securitate Socială stabileşte valoarea recomandată a acesteia la 40% - o recomandare cerută Moldovei şi de structurile europene. Or, fiecare a patra persoană în ţara asta este la limita extremă a existenţei. Pensia în Moldova este limita marginală a 25% din populaţie. Este crucial să reformăm sistemul de pensii. Inevitabil, va creşte şi vârsta de pensionare, însă trebuie de luat în calcul speranţa medie de viaţă a populaţiei si speranţa de viaţă la pensie şi alţi factori prin care să nu atentăm la dreptul omului la pensie”, mai spune Valeriu Sainsus.

Impozitaţi cu 40%, dar pensii cât numai 20% din salariul mediu pe economie

De exemplu, în UE se urmăreşte ca speranţa de viaţă la pensie să nu fie mai mică de 15-18 ani, ca cetăţeanul să poată beneficia de pensie pentru o perioadă mai îndelungată (sau raportul este de 2 - 2,5 ani munciţi la 1 an de pensie). În Republica Moldova se întâmplă, însă,invers: speranţa de viaţă este mai modestă şi omul reuşeşte să beneficieze de pensie numai vreo 5 ani (în cazul bărbaţilor). „Problema cea mare e că şi rata de înlocuire se diminuează şi vom ajunge la situaţia când nu va avea cine contribui la sistemul de pensii. În condiţiile actuale de funcţionare a sistemului, rata de înlocuire se va diminua până la 23% în anul 2020 şi până la un nivel extrem de mic de 14% în jurul anilor 2040. În aceste condiţii, va creşte dramatic presiunea asupra statului. Există riscul destabilizării sistemului de pensii. În plus, indexarea pensiilor este subestimată. Nu se ia în calcul devalorizarea valutei naţionale, care duce la scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor. La fel, indexarea nu ţine cont de oscilaţiile sezoniere exorbitante a preţurilor la produse şi servicii”, susţine Valeriu Sainsus.

Soluţii

Valeriu Sainsus este de părerea că dividendele sistemului de pensii sunt „înghiţite” de cei care au pensii elitare şi sunt pensionaţi de sistem timpuriu sau fraudulos: „Vârsta reală de pensionare este de 52 de ani.

Primul pas în reformarea sistemului de pensii este excluderea pensiilor de elită pentru militari, demnitari, a categoriilor de pensionari de vârstă timpurie, măsuri faţă de cei care s-au pensionat fraudulos din sistem şi consumă banii sistemului de pensii”, mai spune Valeriu Sainsus.

Al doilea pas este adaptarea sistemului de pensii la modificările demografice: creşterea vârstei de pensionare pe măsura creşterii speranţei medii de viaţă. Egalarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei fără a promova discriminarea generaţională.

Al treilea pas este implementare sistemului Pay as You Go de pensii cu implementarea sistemului de contribuţii individuale şi a pensiilor private, măsuri care sunt tergiversate de actuala guvernare. „Acestea sunt nişte condiţii pe care trebuie să le întreprindem imediat dacă vrem racordarea la sistemul european şi o integrare veritabilă în UE. Mimarea reformelor nu va garanta cetăţenilor venituri suficiente şi creşterea bunăstării”, a conchis Valeriu Sainsus pentru Report.md.
 
Sursa: report.md