Pe parcursul lunii noiembrie 2014, peste 13 miliarde de lei au fost scoşi de la Banca de Economii (BEM), Banca Socială (BS) şi Unibank şi transferaţi pe conturi din străinătate. Pe 27 noiembrie 2014, o maşină plină cu acte de la cele trei bănci este furată şi incendiată. La 9 decembrie este găsit mort, în garajul din curtea casei sale, Ion Butmalai, fost deputat şi secretar al Comisiei parlamentare pentru securitate naţională. Peste mai puţin de două luni, la 25 ianuarie 2015, Mihai Bologan, şef de secţie la Banca Naţională (BNM) şi membru al Comisiei secrete privind anchetarea dispariţiei miliardului, este găsit intoxicat cu monoxid de carbon în propriul apartament, iar la 14 februarie 2015, un angajat al BEM se sinucide împuşcându-se cu arma pe care o deţinea legal.
La rândul său, Sergiu Sagaidac a vorbit în repetate rânduri despre intimidările la care a fost supus imediat după ce şi-a dat demisia, urmărit şi presat atunci când a început să adreseze întrebări, înţelegând că la bancă se întâmplă nişte lucruri dubioase.
„De la 29 septembrie 2014, când am scris cererea de demisie, şi până în prezent, am avut 5 situaţii de accident rutier foarte stranii, iar la fiecare adresare la poliţie nu se întreprindea nimic. Deseori păţeam noaptea situaţii când intram în intersecţie să intre o maşină de culoare închisă, cu farurile stinse, pentru a provoca un accident sau situaţii când pe hornul casei se toarnă lubrifiant utilizat de automobil care emană fum negru şi dioxid de carbon, iar poliţia nu întreprindea nicio măsură de identificare a făptaşului”, a mărturisit anterior Sergiu Sagaidac.
Sagaidac a făcut referire şi la decesele despre care relata Gofman. Fostul angajat al Băncii Sociale spune că avea suspiciuni mari că cele trei decese nu au fost întâmplătoare, ca urmare a unor incidente banale sau sinucideri. Mai mult, fostul şef de secţie de la BS nu crede că ex-deputatul Ion Butmalai, fost secretar al Comisiei parlamentare de Securitate, s-a sinucis, la fel cum nu crede că fostul şef al Serviciului IT din cadrul Băncii Naţionale a murit în urma unui „banal incident” sau că moartea fostului încasator care ducea arhiva BEM, Băncii Sociale şi Unibank este o coincidenţă.
Anterior, şi Renato Usatîi, primar de Bălţi, lider al formaţiunii „Partidul Nostru”, anunţa că a intrat în posesia mai multor documente, inclusiv corespondenţă secretă, în care se vorbea despre furtul miliardului şi persoanele care ar fi avut de suferit în consecinţă. „Aici este scris că, la 26.01.2015, familia lui Mihai Bologan, şeful Direcţiei management şi securitatea informaţională din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei, a fost găsită intoxicată cu monoxid de carbon în propria casă situată pe strada Studenţilor. El era din comisia privind elucidarea furtului miliardului. Un alt exemplu de acest fel se referă la şoferul unei autospeciale de la BEM. Aici scrie că şoferul, căruia i-a fost furată în noiembrie 2014 maşina blindată destinată pentru transportarea arhivei celor trei bănci, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, s-a sinucis cu pistolul propriu pe data de 14 februarie 2015. Au murit în condiţii suspecte”, spunea Usatîi la mijlocul lunii aprilie, curent, citat într-un material publicat de Ziarul de Gardă.
Potrivit lui Gofman, Mihai Bologan, specialist în domeniul tehnologiilor informaţionale, era şeful unei secţii din cadrul BNM şi, totodată, membru al comisiei secrete privind anchetarea dispariţiei miliardului. „Era şeful direcţiei generale IT şi verificarea tranzacţiilor financiare interdependente unei afaceri. Cine cunoaşte sistemul de combatere şi prevenire a spălării banilor ştie că persoana în cauză imediat identifica tranzacţii suspecte sau legături în cazul unor afaceri dubioase”, spunea Gofman despre Bologan.
În noaptea de 25 spre 26 ianuarie 2015, Mihai Bologan, de 31 de ani, a murit în propriul apartament, intoxicat cu monoxid de carbon. Soţia şi fiica, în vârstă de 3 ani, au ajuns în comă la spital, dar ulterior şi-au revenit. Deşi presa a relatat pe larg despre acest incident, la acel moment, nu se cunoştea că victima deţinea o funcţie importantă la BNM şi că era membrul acelei comisii secrete, scrie mai Ziarul de Gardă.
A doua zi după tragedie, la 26 ianuarie 2015, pe acest caz a fost deschis un dosar penal. Aflat iniţial în gestiunea procurorei Alina Nicolaev, de la Procuratura sectorului Râşcani, dosarul a trecut apoi la procurora Daniela Buinovschi, iar recent, după plecarea acesteia în concediu de maternitate, dosarul a ajuns pe masa unui al treilea procuror. Daniela Buinovschi ne-a spus că este pornită urmărirea penală în legătură cu încălcarea regulilor în construcţii care au dus la decesul persoanei, iar ofiţerul de urmărire penală care se ocupă de acest caz ne-a declarat că este prematur de a spune care au fost cauzele exacte ale intoxicării şi că va fi numită o comisie de experţii care va stabili cine se face vinovat de defecţiunile apărute la utilajele energetice şi, prin urmare, de scurgerea de monoxid. Dosarul se află în prezent la procuratură.
Un alt deces suspect, survenit în perioada imediat următoare „dispariţiei miliardului”, a avut loc la 14 februarie 2015, la Hânceşti. Presa locală a scris atunci că, potrivit declaraţiilor soţiei, bărbatul, de 60 de ani, angajat al BEM, a venit acasă de la serviciu în jurul orei 12:00, a luat pistolul de model Makarov, pe care îl deţinea legal, şi s-ar fi împuşcat în cap, decedând pe loc. După cum afirma, acum două luni, primarul de Bălţi, Renato Usatîi, bărbatul care s-a sinucis era tocmai persoana care, în noiembrie 2014, transporta actele de la cele trei bănci în maşina furată şi incendiată.
Potrivit informaţiilor din Raportul Kroll, întocmit ca urmare a investigaţiilor fraudelor bancare din R. Moldova, pe 26 noiembrie 2014, după un ordin al conducerii BEM, o serie de documente trebuiau să fie transportate la o arhivă a Unibank din Hânceşti. Actele, în original, conţineau date despre credite şi transferuri de bani. Acestea erau împachetate în 12 saci şi încărcate într-o maşină ce aparţinea „Klassika Force” – firmă de pază afiliată lui Ilan Şor, preşedintele de atunci al BEM.
A doua zi, pe 27 noiembrie 2014, „Klassika Force” i-a informat pe reprezentanţii BEM că maşina a fost furată, după care incendiată cu tot cu documente. În raport se mai spune că este suspect cum un număr atât de mare de acte erau stocate până atunci la sediul central al BEM şi niciodată nu s-a iniţiat un proces de transportare a lor spre arhivă. De asemenea, nu este clar de ce pentru transportarea documentelor a fost utilizată o maşină a unei companii terţe din moment ce BEM dispunea de suficiente mijloace proprii de transfer a documentelor.
La 9 decembrie 2014, fostul deputat liberal-democrat şi secretar al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică, Ion Butmalai, a fost găsit fără suflare în garajul din curtea locuinţei sale din Cahul. Alături de corpul neînsufleţit al acestuia a fost descoperit un pistol deţinut legal de fostul deputat. Procuratura a deschis atunci un dosar penal pentru omor, dar nu a exclus nici versiunea unui suicid. După 11 luni de anchetă, la 27 octombrie 2015, Procuratura Cahul a emis o ordonanţă de clasare a dosarului iniţiat pe faptul morţii lui Butmalai. Astfel, urmărirea penală în cazul morţii fostului deputat liberal-democrat a încetat, concluzia fiind că Ion Butmalai s-a sinucis.
În aceeaşi emisiune televizată de la TV7, fostul angajat al CNA, Mihail Gofman, spunea despre Ion Butmalai că „deţinea informaţii din prima sursă referitor la ceea ce se petrece în sistemul bancar şi nu numai”. După decesul fostului deputat, avocata familiei Butmalai, Ana Ursachi, a susţinut în permanenţă că acesta nu s-ar fi sinucis, ci a fost omorât, deoarece intenţiona să susţină o conferinţă de presă în care urma să facă publice mai multe informaţii, inclusiv despre furturile din sistemul bancar, ce-i vizau pe mai mulţi oameni politici importanţi de la noi.
În activitatea sa de deputat, Ion Butmalai s-a remarcat prin declaraţii şi luări de atitudine în mai multe cazuri de rezonanţă precum vânătoarea din Pădurea Domnească, monitorizarea de către Interpol a lui Vlad Plahotniuc sau atacurile raider asupra băncilor şi companiilor din R. Moldova.
După ce aceste dezvăluiri au ieşit la suprafaţă, ameninţările şi intimidările au continuat. Sergiu Sagaidac spunea recent că deţine informaţii că Procuratura Generală intenţionează să ceară Interpolului anunţarea în căutare internaţională a sa şi a lui Mihail Gofman. Asta deşi, susţine Sagaidac, aşa şi nu a fost citat de Procuratura Anticorupţie pentru a fi audiat pe marginea dezvăluirilor sale despre jaful bancar, în timp ce motivul pentru care urmează să se ceară darea în căutare internaţională a celor doi este „eschivarea de la prezentare la Procuratură”. Totodată, Sagaidac spune că nu întâmplător s-a mediatizat nu demult o ştire despre un tânăr care încerca să zboare la Londra cu un pistol. Cazul s-a întâmplat la acum două săptămâni. Individul a fost reţinut în urma verificărilor, după ce agenţii de securitate au depistat asupra acestuia o armă de calibrul 6 mm, model 348-C. Tânărul încercase să urce la bordul unui avion de pe ruta Chişinău-Londra. În realitate, informaţia ar fi fost lansată în spaţiul public cu un singur scop – de a-l speria pe Sagaidac, care în curând urmează să fie recunoscut în calitate de martor, după ce va fi finalizată procedura audierii de către organul de anchetă al SUA. Or, după ce acest lucru se va întâmpla, Procuratura Generală şi cea Anticorupţie vor putea şi vor trebui să solicite depoziţiile lui Sagaidac, dar şi ale lui Gofman, din partea organului de anchetă al SUA.
Jurnal.md
