„Fondurile extrase din rezervele valutare ale RM au fost acordate Moldovei sub formă de finanţare din partea FMI, unde contribuabilii majori sunt SUA şi statele UE, adică au fost furaţi indirect banii contribuabililor SUA şi UE. Transferurile valutare au fost efectuate în euro şi dolari, astfel că procesul de spălare a banilor a fost realizat prin utilizarea pieţei financiare şi jurisdicţiei UE, SUA şi Marii Britanii”, se spune în apelul semnat de mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, printre care fostul ambasador al RM la ONU şi Consiliul Europei, Alexei Tulbure, activistul Valeriu Paşa, jurnalistul Vasile Năstase, analistul politic Victor Ciobanu etc, precum şi mai mulţi semnatari ai Declaraţiei de Independenţă a RM.
 
În apel este menţionat şi controversatul personaj din anturajul oligarhului Vladimir Plahotniuc. „Există bănuiala de implicare în cadrul fraudei bancare a cetăţeanului SUA şi UE (Lituania) Serghei Iaralov, inclusiv în baza afirmaţiilor unor martori, acesta fiind un apropiat şi afiliat al prim-vicepreşedintelui Partidului Democrat al Republicii Moldova, Vladimir Plahotniuc, care în perioada comiterii fraudei bancare controla Procuratura Generală şi BNM, instituţii pe care le controlează până în prezent”, sunt atenţionate instituţiile internaţionale. Vedeţi mai jos apelul:

 

Agenţiei Uniunii Europene de aplicare a legii EUROPOL
Oficiului European de Lupta Antifraudă (OLAF)
Departamentului de Justiţie al SUA
Procuraturii Generale a Marii Britanii
Procuraturii Generale a Republicii Federale a Germaniei
 
APEL LA IMPLICARE
 
Stimaţi domni / Stimate doamne,

Prin prezenta adresare, rugăm respectuos instituţiile de drept pe care le reprezentanţi să se implice în investigarea şi intensificarea anchetei în „jaful secolului” produs în Republica Moldova, în spatele căruia stă oligarhul Vladimir Plahotniuc şi demnitari controlaţi de acesta.

Frauda bancară a fost comisă cu participarea foştilor responsabili din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei (în continuare BNM), iar angajaţii BNM care au participat în cadrul misiunilor de control complex anual şi în cadrul misiunilor de control tematic cunosc circumstanţele comiterii fraudei bancare. Un şir de angajaţi ai instituţiilor de stat şi BNM deţineau şi deţin toată schema şi informaţiile pertinente ale acestei fraude bancare, informaţie care era şi este cunoscută de către conducătorii instituţiilor, iar toate răspunsurile pe marginea fraudei bancare, de fapt, se găsesc în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, Procuraturii Anticorupţie şi BNM.

Rapoartele de control complex şi tematic elaborate de către angajaţii de rând ai Băncii Naţionale a Moldovei descriu cu lux de amănunte situaţia Băncii de Economii SA, Băncii Sociale SA şi Unibank SA, fapt care, iarăşi, arată că cei din conducerea BNM, Dorin Drăguţanu şi nu numai, cunoşteau de cele ce se întâmplă, dar din motive de neînţeles aceste rapoarte nu au fost ridicate de către procurorii de la Procuratura Anticorupţie a RM, iar angajaţii BNM care au participat în cadrul misiunilor de control complex şi tematic nu au fost audiaţi în calitate de martori. De altfel, reacţia întârziată şi insuficientă din partea BNM şi altor instituţii de stat precum Procuratura Generală spune multe de la sine.

În context, este straniu faptul că ex-preşedintele executiv interimar al Băncii Sociale SA, Natalia Rahuba, în pofida prevederilor Regulamentului cu privire la exigenţele faţă de administratorii băncii (HCA nr.134 din 01.07.2010), în speţă pct.4 alin.5), nu doar că a fost aprobată de către BNM în calitate de administrator pentru poziţia de Preşedinte executiv interimar, dar a fost aprobată în regim operativ, cu toate că a deţinut anterior funcţia de membru al organului executiv şi şef al Direcţiei Operaţiuni cu Clienţii la centrala băncii, fiind responsabilă de luarea deciziilor şi acordarea creditelor persoanelor juridice, şi fiind de asemenea responsabilă pentru apariţia problemelor financiare în cadrul Băncii Sociale SA.

La moment, persoana respectivă deţine statut de bănuit pe marginea dosarului penal intentat de către Procuratura Anticorupţie, dar din motive neînţelese se află în libertate, având posibilitatea de a intimida şi/sau influenţa martorii pe marginea acestui proces. Astfel de cazuri, când în libertate se află persoane cu statut de bănuit sau învinuit în dosarul fraudei bancare, soldat cu furtul a cca 1 miliard de dolari SUA, şi când în privinţa martorilor nu s-au aplicat măsuri de protecţie, denotă circumstanţe extrem de stranii şi o lipsă de credibilitate faţă de ancheta desfăşurată de organele de drept ale Republicii Moldova. De altfel, până a fi plasat în arest în izolator, şi Ilan Shor a stat în libertate mai mult de un an de zile, nefiind clare nici până în prezent capetele de acuzare şi dacă acestea se referă la frauda bancară sau este o altă simulare.

Totodată, în perioada octombrie –  noiembrie 2014 au avut loc un şir de plasamente interbancare neperformante şi dubioase ale unor bănci sistemice din Republica Moldova, în pofida prevederilor Regulamentului cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale (HCA nr.231 din 27.10.2011), în speţă punctele 5, 9, 12, 15, 16 ale Regulamentului menţionat, care, în opinia noastră, sunt dubioase sub mai multe aspecte. Or, în condiţii normale astfel de plasamente nu au loc, pe motiv că implică un risc înalt de nerambursare a mijloacelor băneşti – capital împrumutat de la deponenţi, astfel aceste plasamente în perioada respectivă au dus la o situaţie prin care au creat efectul de „domino”, fiind nişte decizii extrem de proaste pentru băncile care au plasat, iar pentru BNM şi Guvern - nişte decizii care le-a oferit un argument de a elibera garanţii de Guvern şi scoate mijloace băneşti din rezervele valutare ale statului, căci argumentul de bază al Guvernului şi BNM a fost de a nu admite căderea sistemului bancar.

La ziua de astăzi acest aspect rămâne neelucidat şi neinvestigat. Adică, în condiţii normale, nici un manager de top al unei bănci nu ar fi luat astfel de decizie cu încălcarea normelor impuse de BNM prin regulament - de a plasa depozite în cadrul unei bănci cu reputaţie proastă, cu situaţie financiară extrem de precară şi cu o lună înainte de default, practic cele trei bănci fiind deja la acea perioadă în default. Toate acestea împreună indică o activitate concertată şi coordonată a mai multor actori din sectorul bancar, politic şi cel public.

Un alt aspect care rămâne neelucidat şi neinvestigat este cine se face responsabil pentru denaturarea şi falsificarea datelor financiare privind contul de profit şi pierdere, bilanţul Băncii Sociale SA, pe motiv că până la administrarea specială a BNM datele dezvăluite pe partea de capital ponderat la risc, lichidităţi pe termen lung, lichidităţi pe termen scurt, capital normativ total, erau în limitele prudenţiale, însă imediat după instituirea administrării speciale, coeficienţii daţi erau sub nivelul prudenţial, iar coeficienţii de lichiditate erau în minus. O astfel de înrăutăţire a acestor indicatori într-o perioadă de o lună nu era posibilă, ceea ce denotă că datele erau denaturate şi mascate de-a lungul timpului.

Urmare a celor expuse, ţinem să atragem atenţia Domniilor Voastre că furtul unui miliard de dolari fără acoperirea instituţiilor statului şi autorităţilor de supraveghere şi control era imposibil. În calitate de argument vă rugăm să consultaţi art. 15, 371, 38 al Legii instituţiilor financiare nr.550 din 21.07.1995, care statuează măsurile care necesita a fi întreprinse de către BNM, şi anume:

  • aplicarea şi perceperea incontestabilă a amenzii băncii şi/sau acţionarilor – nerealizat;
  • retragerea licenţei sau autorizaţiei - nerealizat;
  • impunerea băncii a măsurilor de remediere - nerealizat;
  • blocarea activităţii acţionarilor care acţionează concertat - nerealizat;
  • instituirea supravegherii speciale - nerealizat.
Luând în considerare că atât Republica Moldova, cât şi Uniunea Europeană se confruntă cu o grupare criminală transfrontalieră pe motiv că mijloacele băneşti obţinute ilegal prin fraudare au fost transferate şi spălate prin intermediul băncilor din state UE precum Lituania, Letonia, Marea Britanie, SUA, cât şi o parte transferate în Federaţia Rusă, rugăm instituţiile de drept pe care le reprezentaţi să iniţieze o investigaţie pe motiv că:
 
  1. Există bănuială de implicare în cadrul fraudei bancare a cetăţeanului SUA şi UE (Lituania) Serghei Iaralov, inclusiv în baza afirmaţiilor unor martori, acesta fiind un apropiat şi afiliat al prim-vicepreşedintelui Partidului Democrat al Republicii Moldova, Vladimir Plahotniuc, care în perioada comiterii fraudei bancare controla Procuratura Generală şi BNM, instituţii pe care le controlează până în prezent;
  2. Fondurile extrase din rezervele valutare ale Republicii Moldova au fost acordate Moldovei sub formă de finanţare din partea Fondului Monetar Internaţional, unde contribuabilii majori sunt SUA şi statele UE, adică au fost furaţi indirect banii contribuabililor SUA şi UE;
  3. Transferurile valutare au fost efectuate în EURO şi USD, astfel că procesul de spălare a banilor, urmare a crimei predicate de fraudă, a fost prin utilizarea pieţei financiare a UE, SUA şi Marii Britanii şi corespunzător prin jurisdicţia UE, SUA şi Marii Britanii;
  4. În raportul Kroll nici nu se face referire la unele circumstanţe ascunse sau implicarea anumitor persoane, pe motiv că raportul Kroll se bazează inclusiv pe mărturiile şi buna-credinţă a primilor administratori speciali ai BNM, doar că aceştia au plasat toată vina doar pe Ilan Shor, acesta nefiind unicul beneficiar al jafului secolului;
  5. Nu în ultimul rând, în cadrul acestei fraude bancare un rol aparte l-au avut foşti demnitari de stat, precum ex-directori şi şefi adjuncţi ai Serviciului de Securitate şi Informaţii, fost ministru al Afacerilor Interne, foşti colaboratori ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, generali KGB în rezervă, totul indicând asupra unei structuri organizate care a facilitat comiterea fraudei bancare şi spălărilor de bani.

Cu sinceritate,

Sergiu Sagaidac
Victor Ciobanu
Alexei Tulbure 
Valeriu Paşa
Alexandru Machedon
Inga Grigoriu
Semnatarii Declaraţiei de Independenţă:
Vasile Năstase
Vasile Zgardan
Valentin Dolganiuc
Nadejda Brînzan

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.