Elena Şoimu este din satul Parcani, raionul Soroca. Tatăl ei a fost preot în sat, iar cum slujitorii Domnului nu erau bine văzuţi în rândurile puterii sovietice, familia sa a fost printre primele care au fost ridicate la miez de noapte, încărcate în vagoane pentru vite şi duse în Siberia.

Departe de casă, preotul avea să moară, fiind executat de militarii sovietici. Pentru soţia lui şi doi copii, printre care şi Elena Şoimu, care pe atunci avea şapte ani, calvarul abia începea. Chinuri, mizerie, foame - prin toate au trecut.

Chinuită şi împovărată de griji, Elena Şoimu avea să revină acasă tocmai peste 17 ani.

O poveste de viaţă amară are şi Larisa Stanchevici, născută în regiunea Cita din Rusia, acolo unde au fost deportate mama sa, bunica şi sora mai mare. Generaţia tânără trebuie să ştie ce s-a întâmplat în timpul deportărilor din 1941 şi 1949, spune istoricul Octavian Ţîcu.

Dialogul cu cei care au văzut ororile Siberiei a avut loc în preajma comemorării victimelor celui de-al doilea val de deportări, care a avut loc în noaptea de cinci spre şase iulie. Atunci, aproape 36 de mii de basarabeni au fost ridicaţi din case, încărcaţi în vagoane pentru vite şi duşi în regiuni îndepărtate, iar mulţi dintre ei nu s-au mai întors.