„Examinarea cazului privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015 de către Beţişor Adriana, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie”, este unul dintre subiectele care figurează pe ordinea de zi a şedinţei CNI.
Totul după ce Ziarul de Gardă a scris că Adriana Beţişor, cea care a ajuns să instrumenteze unele dintre cele mai răsunătoare dosare din Republica Moldova, a câştigat un milion de lei la nuntă, însă circulă cu maşini împrumutate. Datele se regăsesc în declaraţia pe venituri şi proprietăţi a procurorului Beţişor, dar şi în cea a soţului acesteia, care lucrează la Fisc.
Potrivit documentelor, cei doi soţi au obţinut un venit de aproximativ un milion de lei în urma celebrării căsătoriei, care a avut loc în octombrie 2015, într-un local select din Chişinău. Mai exact, ei au câştigat 31 de mii de euro, peste 11 mii de dolari şi 170 de mii de lei. Tot în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pentru acelaşi an se arată că Beţişor a ridicat un salariu de peste 96 de mii de lei, cu aproape 10 mii mai mare decât al soţului său.
În septembrie 2015, cei doi au vândut un apartament, obţinând un sfert din valoarea acestuia, mai exact 70,6 mii de lei. Totodată, în declaraţia pentru anul trecut, Adriana Beţişor indică un apartament de 74 de metri pătraţi, pe care precizează că îl are în folosinţă în urma unui contract de investiţii din anul 2014. În declaraţie, Adriana Beţişor a mai trecut trei automobile. Pe lângă Toyota Corolla, fabricată în 2009 şi dobândită în 2014, Beţişor a indicat două automobile Skoda Octavia, unul produs în 2015, pe care îl conduce în prezent, iar altul fabricat în 2013. Ea scrie că deţine cele trei maşini prin mandat. Asta înseamnă că automobilele aparţin unor persoane, dar sunt folosite de altcineva. Beţişor le-a declarat jurnaliştilor de la Ziarul de Gardă că maşina pe care o conduce i-a fost lăsată de o persoană care se află peste hotare, iar despre celelalte nu a precizat nimic.
Despre Dumitru Şubin, soţul Adrianei Beţişor, în investigaţie se spune că a fost angajat la Fisc în noiembrie 2012. Peste doi ani, el a fost desemnat şef interimar al Direcţiei Antifraudă, în locul lui Vasile Popuşoi, care a fost reţinut în flagrant de CNA şi Procuratura Anticorupţie. Acesta, împreună cu doi interimari, ar fi luat mită în valoare de 135 de mii de dolari şi 100 de mii de lei. Întâmplător sau nu, din grupul de procurori care s-au ocupat de acel dosar, la etapa iniţială, a făcut parte şi Adriana Beţişor. Solicitată pentru comentarii, ea le-a răspuns celor de la Ziarul de Gardă că nu a existat niciun conflict de interese, întrucât rechizitoriul pentru dosar a fost întocmit în aprilie 2014, iar potrivit ei, atunci nu se cunoştea cu actualul soţ.
În cadrul aceleiaşi şedinţe, din 28 iulie, membrii CNI urmează să examineze şi cazul privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pe anul 2015 de către Ştefan Şaptefraţ Ştefan, noul şef-adjunct al Procuraturii Anticorupţie.
Despre Şaptefraţ a scris, tot Ziarul de Gardă, că este unul dintre cei mai bogaţi procurori. În iunie 2008, fiind procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale, Şaptefraţ a cumpărat de la SRL „NourCo” un teren cu o construcţie nefinalizată pe str. Sarmizegetusa, 53 din Chişinău contra 11,65 milioane de lei, deşi salariul său de funcţie era de doar câteva mii de lei pe lună.
Despre tranzacţia procurorului a aflat conducerea Procuraturii Generale (PG), iar peste trei luni, în septembrie 2008, acesta era eliberat din funcţie, din proprie iniţiativă. La scurt timp după plecarea din organele Procuraturii, Şaptefraţ procură un alt teren la Mileştii Mici, Ialoveni, plătind 6,37 milioane de lei, dar şi un teren agricol de 1,3 ha.
În decembrie 2008, acesta obţine licenţă de avocat, dar peste jumătate de an revine în procuratură, în funcţia deţinută anterior, cea de procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale. La scurt timp după revenirea în PG, în urma unor articole din presă, Colegiul Disciplinar din cadrul PG iniţiază pe numele procurorului Şaptefraţ o procedură disciplinară, după ce acesta nu ar fi prezentat declaraţii cu privire la venituri şi proprietate după plecarea din organele procuraturii, nici la reangajare. În februarie 2010, procedura disciplinară a fost încetată, pe motiv că expirase termenul legal de aplicare a sancţiunii. Totuşi, cel mai probabil, în urma acestui caz, în aprilie 2010, Şaptefraţ este delegat pentru o lună la Procuratura Soroca. La sfârşit de aprilie 2010, acesta pleacă din nou din sistem în baza unei alte cereri de demisie.
Fiind avocat, în octombrie 2010, Ştefan Şaptefraţ vinde terenul şi construcţia de pe str. Sarmizegetusa nr. 53, procurate în 2008, Întreprinderii cu Capital Străin „Shan Lian International Group”, proprietara Centrului Comercial „Megapolis”, contra 19,5 milioane de lei, obţinând un profit de 8 milioane de lei. Astăzi, terenul vândut de procurorul Şaptefraţ aparţine companiei de construcţii Kirsan, aceasta cumpărându-l în iunie 2015. Cel mai probabil, în curând, acolo vor fi înălţate mai multe blocuri de locuit.
În decembrie 2013, Şaptefraţ îşi suspendă activitatea de avocat şi revine în Procuratură, fiind numit, la câteva luni de la revenire, în octombrie 2014, procuror interimar al Procuraturii Transporturi, funcţie pe care o deţine şi în prezent.
Potrivit declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pe 2014, procurorul Ştefan Şaptefraţ deţine, pe lângă casa în care locuieşte, alte câteva construcţii, cumpărate în 2009. În ultima sa declaraţie depusă, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele precedente, depuse la reangajarea în procuratură, preciza că ar conduce, prin comodat, o Honda CRV şi un Volkswagen Multivan.
În octombrie 2014, procurorul Şaptefraţ declară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţinea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capital social de peste 400 mii de lei şi deţine un frigider pentru păstrarea fructelor şi legumelor la Piatra Albă, Ialoveni. Cu o lună înainte de a-şi vinde afacerea, acesta primeşte însă 6,7 milioane de lei de la acest SRL, bani care îi împrumutase firmei în 2011.
În 2013, în conturile procurorului au mai intrat 370 mii de lei în urma unei decizii judiciare, după ce, în martie 2012, acesta a acţionat în judecată Inspectoratul Fiscal de Stat pentru restituirea sumei achitate în plus, precizând că, în urma tranzacţiei din octombrie 2010 cu terenul de pe str. Sarmizegetusa, a achitat prea mulţi bani ca şi impozit. Toate instanţele de judecată i-au dat dreptate lui Şaptefraţ, obligând Fisc-ul să-i restituie peste 300 mii de lei, inclusiv penalităţi.
În anii 2010-2012, pe când nu activa în Procuratură, Şaptefraţ, împreună cu reprezentanţii familiei sale, au acumulat datorii de aproape 11 milioane de lei. Creditele indicate în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate sunt însă fără termen şi fără dobândă, semn că nu sunt luate de la vreo instituţie financiară.
Procurorul Şaptefraţ nu are înregistrat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi firma „Elizeu Group” SRL, la care figurează printre fondatori, cu 33%, soţia sa, Elena Cobzac, Ivan Şaptefraţ, fratele său, dar şi Gheorghe Graur, nume similar cu al unui procuror de la Procuratura Criuleni. Candidatul la funcţia de şef al PA nu a indicat nici faptul că soţia sa este administratoarea Întreprinderii Mixte „Stelimar Com”, cu activităţi în comerţ. Firma este fondată de fiica procurorului, Maria, dar şi de un cetăţean ucrainean, Severian Gheras, şi are adresa juridică în casa procurorului din Tohatin.
Unul dintre copiii procurorului, Ştefan Şaptefraţ (poartă numele tatălui), a fost înmatriculat în 2015 la Institutul Naţional al Justiţiei, urmând, la absolvire, în 2017, să candideze pentru o funcţie de procuror. În decembrie 2011, un alt fiu al procurorului, Andrei, a primit de la părinţi, în urma unui contract de donaţie, un apartament de aproape 100 m.p. în sectorul Ciocana, Chişinău.