Cercetarea arată că situaţia social-economică a determinat o bună parte a locuitorilor ţării să plece peste hotare, fie în căutarea unui loc de muncă temporar, fie pentru a se stabili acolo. Studiul mai arată că, anual, din Republica Moldova pleacă aproximativ unu la sută din populaţie. 

„Migraţia moldovenilor în străinătate a fost determinată de o multitudine de factori, dintre care factorul decisiv a fost cel economic, lipsa locurilor de muncă, salariile joase, preţuri ridicate la produse şi servicii. Cea mai importantă este perioada după 2007, când fluxurile de populaţie au crescut până la nivelul de 45-55 de mii de persoane pe an”, a precizat Tatiana Tabac, magistru în demografie şi membră a Centrului de Cercetări Demografice.

Potrivit specialiştilor, crizele economice din anii 1990 - 2014 şi incertitudinile de pe piaţa forţei de muncă au afectat planurile familiilor cu privire la naşterea copiilor. 

„Numeroase studii demonstrează că în această perioadă după anii 90 multe familii au amânat naşterea copiilor, au revizuit intenţiile reproductive şi acest lucru s-a reflectat asupra indicatorului ratei totale de fertilitate. Dacă e să comparăm indicatorii din 2009 cu cei 2002, observăm de asemenea scăderea ratelor specifice de fertilitate la vârstele tinere. Iată această scădere continuă atât pentru naşterile de rangul 1, cât şi pentru cele de rangul 2”, a declarat şefa Centrului de Cercetări Demografice, Olga Găgăuz, în cadrul lansării barometrului.

Situaţia deplorabilă a economiei a dus şi la creşterea ratei mortalităţii, dar şi la scăderea speranţei de viaţă, mai spun experţii.

„În RM, pe parcursul întregii perioade de la proclamarea independenţei, nivelul mortalităţii a avut o tendinţă generală de creştere, astfel în anul 2014, faţă de 1990, rata mortalităţii generale a crescut cu 45 la sută la bărbaţi şi 30 la sută la femei. Până în prezent, RM nu a putut să obţină o creştere stabilă a speranţei de viaţă la naştere spre deosebire de ţările occidentale. La bărbaţi speranţa de viaţă la naştere constituie 65 de ani, iar la femei - 74 de ani, acest nivel fiind mult mai scăzut faţă de ţările UE”, spune Olga Penina, de la Centrul de Cercetări Demografice.

Autorii studiului mai spun că îmbunătăţirea indicatorilor demografici din Moldova este posibilă doar prin crearea condiţiilor favorabile pentru naşterea copiilor, creşterea accesibilităţii serviciilor medicale, dezvoltarea pieţei de muncă şi majorarea salariilor.