Pe 28 iunie 1940 România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru cunoscut ca Basarabia şi din partea nordică a regiunii Bucovina. În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termen de patru zile, România era ameninţată cu războiul.

Armata şi administraţia s-au retras în perioada 28 iunie -3 iulie 1940, din Basarabia şi nordul Bucovinei, iar trupele sovietice au ocupat, pe lângă aceste teritorii, şi ţinutul Herţa. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 km pătraţi şi o populaţie de 3.776.000 de locuitori.

În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei - Bugeacul, şi nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană. Odată cu proclamarea RSS Moldoveneşti, RASS Moldovenească, republică autonomă de la răsărit de Nistru creată în 1924, a fost împărţită între cele două republici sovietice vecine, Moldova sovietică şi Ucraina.

Toate aceste evenimente s-au petrecut în context geopolitic mai larg, în care prin pactul expansionist Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi împărţiseră în mod imperialist, sfere de influenţă teritorială în Europa Răsăriteană.