Cercetătorii din cele două state lucrează asupra documentării acestui element de port popular, pentru a descoperi toate dovezile istorice la nivel de localităţi, de zone sau arii culturale mai mari.

De mai bine de un an, în Republica Moldova, atât la Chişinău, cât şi în localitatea Molovata-Nouă, din raionul Dubăsari, au reînviat şezătorile. Pasionatele de portul popular şi de costumele pe care le purtau pe vremuri bunicile şi străbunicele se adună şi îşi împart unele cu altele cunoştinţe legate de cum se cos aceste elemente de patrimoniu naţional, scrie Gândul.

„Cred că pentru poporul român dragostea şi abilitatea de a coase ii este în sânge. Ia pe care o port e cusută de mine, este prima ie pe care am făcut-o şi sunt îndrăgostită de ea pentru că am cusut-o, acum patru ani, în memoria Reginei Maria şi din dragoste nemărginită faţă de Casa Regală. Dacă observaţi este în culorile tricolorului, cu motiv de Botoşani”, a declarat pentru Radio Chişinău una dintre participantele active la şezători, Vera Sali, medic de laborator.

De asemenea, România şi Republica Moldova pregătesc şi un film documentar despre cum oamenii continuă să coase aceste cămăşi naţionale.

Până acum, România şi Republica Moldova, au introdus, în comun,în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial protejat de UNESCO colindul în ceată bărbătească şi se aşteaptă şi declararea covorului tradiţional românesc, numit scoarţă, ca parte a patrimoniului mondial.

Un alt dosar, de data aceasta multinaţional comun, România, Bulgaria şi Macedonia, care aşteaptă verdictul, este „Practici culturale asociate zilei de 1 martie. Mărţişorul”.