În a 50-a zi după Paşti, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproape 3000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim. Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceştia au devenit preaînţelepţi, fiind umpluţi de lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti. Abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.

Duminica Mare este o sărbătoare închinată vegetaţiei, naturii dătătoare de viaţă, de care moldovenii se simt legaţi cu toată fiinţa.

Un semn distinctiv al Duminicii Mari este împodobirea cu rămurele verzi a stâlpilor de la porţi, uşilor şi ferestrelor casei şi nu în ultimul rând a icoanelor.

De asemenea, se mai păstrează tradiţia ca în această zi copiii să fie trimişi să adune flori de corovatic, cimbrişor, care sânt aşternute în toată casa. Unele crenguţe sunt duse la biserică şi sfinţite, după care se păstrează cu mare grijă la icoane. Pe urmă, ramurile uscate sunt aruncate în curte mai ales când plouă cu grindină.

Obiceiul împodobirii locuinţelor cu frunzari simbolizează atât fertilitatea plantelor, cât şi protecţia gospodăriei de Rusalii. În mitologia populară, Rusaliile sunt nişte fiinţe supranaturale, care le iau minţile oamenilor.