Liniştea din Revaca nu a fost niciodată ruptă de sunetul clopotelor bisericeşti, iar pentru a fi mai aproape de Dumnezeu, localnicii erau nevoiţi să meargă în localitatea vecină, Sângera. Toate din simplul motiv că în sat nu exista o biserică.

Lucrurile s-au schimbat în anul 2007, atunci când rugăciunile localnicilor au fost auzite. Oamenii s-au ales cu un lăcaş sfânt, însă nu unul tradiţional, ci improvizat într-un vagon de tren.

Cununii, înmormântări şi ceremonii de convertire a religiei, asta au văzut pereţii bisericii din sat timp de 9 ani. Şi pentru că localitatea nu mai putea rămâne cu un vagon pe post de lăcaş sfânt, autorităţile au alocat un lot de pământ pentru a construi unul.

Cu licăr viu în privire, părintele Anatolie spune că are planuri mari în ceea ce priveşte viitoarea biserică a localităţii. Proiectul a fost realizat după arhitectura mănăstirii Putna, ctitorită de domnitorul Ştefan cel Mare.

Lipsa resurselor financiare a stopat însă lucrările. Cu toate acestea duhovnicul nu lasă mâinile în jos şi speră că Dumnezeu îi va auzi rugăciunile şi în scurt timp va duce la bun sfârşit construcţia lăcaşului.