„Şi în acest an în memoriul nostru constatăm că situaţia privind libertatea presei în Republica Moldova nu s-a îmbunătăţit, din contra constatăm un regres şi aceste constatări sunt făcute nu doar de societatea civilă din Republica Moldova, dar şi de către rapoartele internaţionale. Această situaţie este determinată de faptul că presa de la noi este divizată pe criterii politice, avem concentrarea în mass-media, avem ingerinţa patronilor politicieni în politicile editoriale ale mass-media”, a declarat Nadine Gogu, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent.

Potrivit experţilor media, jurnaliştii din Moldova se confruntă în continuare cu dificultăţi în obţinerea informaţiilor de la instituţiile publice.
 
„Accesul la informaţie devine tot mai problematic şi aceasta se reflectă şi în memoriu şi în taxele mari şi situaţia pe care am avut-o anul trecut când Centrul de protecţie a datelor cu caracter personal a impus restricţii nejustificate pentru accesul la datele privind numele fondatorilor anumitor companii s-a răsfrânt foarte mult asupra situaţiei, în special a jurnaliştilor de investigaţie care sunt acuma în situaţie să obţină informaţia pe alte căi sau să cheltuiască foarte mulţi bani pentru obţinerea accesului la informaţie”, a menţionat Petru Macovei, director executiv Asociaţia Presei Independente.
 
Directorul executiv al Asociaţiei Presei Electronice, Ion Bunduchi, susţine că autorităţile nu-şi respectă obligaţiile asumate.

„Am văzut foarte bine scris pe hârtie mai multe acţiuni pe care şi le asumă Guvernul în programul de guvernare, în planul de acţiuni. Să ştiţi că şi de data aceasta avem un compartiment acolo care arată foarte bine, foarte europeneşte şi iată constatăm că nu s-a cam mişcat carul din loc. E foarte stranie această poziţie a autorităţilor pentru că în definitiv asta ar echivala cu o nedorinţă de a avea un cetăţean informat”, a spus Bunduchi.

Potrivit organizaţiilor neguvernamentale de media, şi numărul cazurilor de agresare verbală şi de intimidare a jurnaliştilor s-a majorat în perioada de referinţă. Reprezentanţii societăţii civile îi îndeamnă pe guvernanţi să renunţe la relele practici de a folosi presa în interese de partid sau personale şi de a se implica în politicile editoriale ale instituţiilor media pe care le finanţează în calitate de patroni. De asemenea, membrii ONG-urilor le recomandă autorităţilor să adopte de urgenţă un nou Cod al Audiovizualului. Purtătorul de cuvânt al premierului şi angajaţii Serviciului de presă al Guvernului nu au fost de găsit pentru comentarii. Ziua Mondială a Libertăţii Presei este marcată din anul 1993, la iniţiativa Adunării Generale a ONU.