Tendinţa datelor privind interceptările este alarmantă. Dacă în 2013 numărul interceptărilor autorizate a fost de 2.915, în 2014 acesta a crescut la 5.952 pentru a ajunge la aproape 9.962 anul trecut. Nici datele MAI, nici cele ale Procuraturii nu arată vreo creştere semnificativă a numărului de crime grave în Moldova în această perioadă.

Legislaţia permite păstrarea acestor stenograme în arhivele instituţiilor statului, chiar dacă acestea nu au fost utilizate ca probe în cadrul proceselor şi nu există un mecanism funcţional de distrugere a înregistrărilor. Mai mult, autorii studiului atenţionează că multe judecătorii nu dispun de condiţii sigure de păstrare a acestor arhive.

Chiar dacă este ţinta unor ameninţări teroriste majore şi are o populaţie de aproape 20 de ori mai mare decât Moldova, în Marea Britanie anual sunt autorizate aproximativ 2.700 de interceptări telefonice. Dintre acestea, în 2014, 31% au fost motivate de ameninţarea securităţii naţionale, 68% de crime grave şi 1% de o combinaţie dintre cele două.

Raportat la populaţie, justiţia britanică autorizează 36,5 interceptări telefonice la un milion de locuitori. În Moldova pentru fiecare milion de locuitori sunt autorizate 2.799,1 de interceptări, adică de 76 de ori mai frecvent.

Nici Procuratura şi nici Oficiul Avocatului Poporului, printre alte instituţii, nu au explicat acest indicator şi nici cauzele creşterii fulminante a numărului de interceptări din 2013 încoace.