Potrivit Reuters, acelaşi pericol îi paşte şi pe alţi vecini ai RM, precum Ucraina sau statele baltice - Estonia, Letonia şi Lituania, care la rândul lor, sporesc controalele de identitate şi construiesc garduri la frontierele lor estice, îngrijorate că regiunea baltică ar putea deveni un nou punct de intrare pentru refugiaţi pe măsură ce rutele de imigraţie prin Balcani devin tot mai greu accesibile.

Conform oficialilor europeni, în condiţiile închiderii rutei directe din Grecia spre Europa continentală, ar putea câştiga în popularitate traseul prin Republica Moldova, Ucraina şi statele baltice.

„Până anul trecut, nici Norvegia, nici Finlanda nu au avut nicio problemă cu migraţia la graniţa rusă. Apoi, fluxurile de imigranţi la frontieră au explodat într-o singură săptămână, ca prin minune”, a declarat comandantul poliţiei de frontieră lituaniene, Renatas Pozela.

Estonia instalează dispozitive de supraveghere, precum cele funcţionale deja la graniţa Lituaniei cu Belarus, pentru a stopa atât contrabanda, cât şi migraţia ilegală. „Este păcat să avem nevoie de un gard la frontieră. Însă, dată fiind situaţia din Europa acum, cu criza refugiaţilor, ar putea fi necesar”, a estimat deputatul leton Ojars Eriks Kalnins, membru al Comisiei pentru Afaceri Europene.

Finlanda a criticat Rusia în ianuarie curent pentru că a permis trecerea imigranţilor peste frontiera arctică, în condiţiile în care numărul celor care intrau pe la punctul Salla ajunsese la 20 pe zi.

Din totalul celor 31.000 de solicitanţi de azil ajunşi anul trecut în Norvegia, aproximativ 5.000 au intrat prin Rusia.

Potrivit poliţiei de frontieră finlandeze, fluxul de imigranţi dinspre Rusia a încetat în luna martie.