Potrivit lui, sărbătoarea Învierii trebuie pregătită, în primul rând, sufleteşte pe parcursul unei perioade numite Postul Mare. „Noi, creştinii catolici, suntem chemaţi la un post fizic, pe care îl numim noi postul plăcerii, tuturor ambiţiilor, orgoliului – acelor elemente care, de fapt, slăbesc natura noastră spirituală şi în această perioadă de post suntem îndemnaţi să venim mai curaţi”, a menţionat Edgar Vulpe.

Săptămâna care precede Paştele este numită Săptămâna Patimilor şi biserica romano-catolică propune în această perioadă anumite lecturi biblice cu ajutorul cărora oamenii contemplează asupra evenimentelor ce îl apropie pe Iisus Hristos de Golgota, locul unde El a fost răstignit. „Noi retrăim ultimele zile ale Mântuitorului înainte de a fi răstignit pe cruce. Apoi, suferinţele, patimile trec pentru că Învierea este cea mai mare sărbătoare pe care o retrăim pe deplin în noaptea de Paşti”, a afirmat diaconul.

Liturghia de Paşti este cea mai lungă din tot anul şi începe, de regulă, la ora 20.00. O diferenţă este că romano-catolicii nu au Foc Haric adus de la Ierusalim. Episcopul aprinde lumânarea pascală pe care o binecuvântează şi împarte Lumină Sfântă credincioşilor. „Duminica de Paşti este o solemnitate mare. Dincolo de biserică, există obiceiul să ne adunăm în cadrul familiei, să ne vizităm părinţii. Avem aceeaşi pască, aceeaşi tradiţie de a binecuvânta mâncarea pascală, ouăle colorate”, a menţionat Edgar Vulpe.

Anul curent, creştinii romano-catolici sărbătoresc Învierea Domnului cu şase săptămâni mai devreme decât creştinii ortodocşi, care vor prăznui Paştele pe 1 mai. Diaconul Edgar Vulpe a explicat că această diferenţă apare pentru că în Sfânta Scriptură nu este menţionată o dată exactă în care Iisus Hristos a fost răstignit şi când a înviat. Totodată, diferenţa se datorează şi faptului că în secolul 16, atunci când a avut loc trecerea la calendarul gregorian, unele biserici nu au acceptat acest lucru.

În Republica Moldova sunt peste 20 de mii de credincioşi romano-catolici.