Pachetul de legi care vizează reformarea sistemului de verificare a averilor şi intereselor persoanelor cu funcţii publice, numit şi „pachetul de integritate”, se află acum în Parlament, după ce a fost aprobat de Guvern la începutul lunii februarie curent. Dacă iniţiativele vor fi acceptate de aleşii poporului, Comisia Naţională de Integritate va fi reorganizată în Centrul Naţional de Integritate, iar competenţele vor fi extinse de la verificarea averilor subiecţilor declarării veniturilor şi intereselor personale până la sancţionarea acestora, scrie portalul moldovacurata.md.
Centrul va fi condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului de Integritate din cadrul CNI. Acest Consiliu va avea mai multe atribuţii: va putea propune şefului statului suspendarea din funcţie a conducerii Centrului, va efectua controlul averilor şi intereselor personale ale preşedintelui şi vicepreşedintelui Centrului, va examina sesizările în care sunt vizaţi aceştia etc.
Consiliul de Integritate va fi format din reprezentanţi ai structurilor de stat: Guvern, Comisia juridică, numiri şi imunităţi din Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Totodată, în componenţa Consiliului va fi şi un reprezentant propus de Congresul Autorităţilor Publice Locale (CALM), unul din rândul societăţii civile din domeniul juridic, protecţiei drepturilor omului sau anticorupţie, dar şi un jurnalist.
Cine şi cum va alege jurnalistul care va fi membru al Consiliului de Integritate?
Proiectul de lege prevede că reprezentantul jurnaliştilor va fi selectat prin concurs de către Ministerul Justiţiei, în baza unui Regulament aprobat de Guvern. Experţi în domeniul media, dar şi unii jurişti, au alte propuneri. Tatiana Puiu, avocată la Asociaţia „Juriştii pentru Drepturile Omului” este de părere că membrul Consiliului de Integritate din partea jurnaliştilor ar trebui propus de către Consiliul de Presă din Moldova care este o structură naţională independentă de autoreglementare jurnalistică.
Unii profesionişti mass-media cred că în procesul de selectare ar trebui să participe mai multe organizaţii neguvernamentale din domeniul media. „Numele jurnalistului ar trebui să fie propus de organizatorii Forumului mass-media din Republica Moldova (în octombrie 2015 a avut loc prima ediţie a acestui Forum): Consiliul de Presă, Asociaţia Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Electronice şi Centrul Tânărului Jurnalist. Sunt ONG-uri credibile şi reprezentative pentru breasla noastră. Ele ar fi capabile să propună, în comun, un jurnalist care să fie vocea noastră în acest Consiliu”, este de părere jurnalistul Vitalie Călugăreanu.
Şi Ludmila Andronic, preşedinta Consiliului de Presă din Moldova, crede că jurnalistul care va fi numit membru în Consiliul de Integritate trebuie selectat de o comisie formată de organizaţiile neguvernamentale de media. „Ar trebui elaborat un regulament de selecţie a acestui candidat, apoi să fie anunţat un concurs public, la care să poată aplica toţi jurnaliştii care vor dori. Persoana care va candida trebuie să vrea să lucreze în Consiliu şi, cel mai important, să înţeleagă cu ce se va ocupa în acea structură. Mă gândesc că jurnaliştii de investigaţie sunt cei mai indicaţi să fie membri în Consiliul de Integritate, deoarece ei deţin mai multe informaţii şi cunosc diverse metode de analize”, susţine Ludmila Andronic.
Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, de asemenea pledează ca reprezentantul mass-mediei în Consiliul de Integritate să fie un jurnalist specializat în acest domeniu. „Alianţa Anticorupţie propune ca jurnalistul să fie specializat în domeniul anticorupţie şi drepturile omului. Nu este posibil ca o persoană nepregătită, lipsită de integritate, să fie acceptată într-o asemenea funcţie responsabilă, în situaţia când cel puţin 2/3 din presa din Moldova este concentrată”, afirmă Olga Bâtcă.
Legislatorii aşteaptă propuneri
În opinia deputatului Anatolie Zagorodnîi, vicepreşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, criteriile de selectare a jurnalistului, propuse de ONG-urile de profil, ar trebui legiferate, pentru a nu lăsa loc de interpretări. „Regulamente avem foarte multe, însă legea-i lege. Ar fi bine ca experţii în domeniul media, dar şi juriştii, să vină cu propuneri despre modul de selectare a jurnalistului în Consiliul de Integritate şi noi le vom analiza, iar ulterior ar putea fi introduse în proiectul de lege pentru a fi votat în Parlament. Noi aşteptăm acele propuneri”, a declarat deputatul.
Jurnal.md
