„La 24 februarie 2015, la Biblioteca Naţională, nişte temerari, diferiţi din foarte multe puncte de vedere, posibile poate doar în R. Moldova, constituiau o platformă civică menită să consolideze societatea moldoveneasca în lupta cu oligarhia hoaţă, cu cei ce ne puneau în pericol prezentul şi viitorul, atât pe plan naţional, cât şi european”, îşi aminteşte astăzi avocatul Andrei Năstase, liderul Platformei DA.
Astfel, un grup de personalităţi din diferite domenii au ieşit în cadrul unei conferinţe de presă pentru a anunţa înfiinţarea Platformei DA.
A urmat un dialog intensiv cu diverse segmente sociale care s-au solidarizat cu Platforma DA, au fost organizate o serie de pichetări şi proteste cu zeci de mii de cetăţeni revoltaţi. Totul a culminat cu o Mare Adunare Naţională, în cadrul căreia a fost format un Consiliu şi înfiinţat un Oraş al Demnităţii şi Adevărului în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Membrii Platformei DA au iniţiat procedura de modificare a Constituţiei, astfel ca preşedintele Republicii Moldova să fie ales direct de cetăţeni, iar numărul deputaţilor să fie redus. A urmat extinderea activităţilor şi pe tărâm politic, după ce un masacru iminent, pus la cale de regim a putut fi evitat in extremis, în câteva rânduri.
„Convocarea Forumului Civic fără precedent în Republica Moldova cu o primă rezoluţie istorică, ce unea sub drapelul de stat, indiferent de culoare politică şi geopolitică, toţi cetăţenii protestatari în vederea conjugării eforturilor împotriva dezmăţului oligarhic, este poate realizarea cea mai importantă a societăţii civile din cei 25 de ani de „independenţă”, afirmă Andrei Năstase.
Vă prezentăm cronologic evenimentele de la formarea Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr” şi până astăzi.
La 24 februarie 2015, un grup de personalităţi din diverse domenii au anunţat înfiinţarea Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”. Platforma s-a declarat o structură deschisă, neafiliată politic, coordonată de grupul de iniţiativă, constituită pentru angajarea într-un dialog larg al segmentelor interesate de depăşirea stării de captivitate a statului şi ancorarea fermă şi nu mimată a Republicii Moldova pe făgaşul integrării europene.
„Realizările guvernării din perioada 2009-2014 au înşelat dramatic aşteptările cetăţenilor. În această perioadă am asistat la un şir neîntrerupt de scandaluri publice, provocate de fărădelegi grave, neelucidate de organele abilitate din lipsă de voinţă politică de a reforma sistemul judiciar. Ultimul semnal, că lucrurile în Republica Moldova puteau degrada iremediabil, a fost târgul ruşinos şi obscur de instaurare la guvernare a unei aşa-zise coaliţii minoritare”, se spune în manifestul Platformei DA.
Fondatorii Platformei „Demnitate şi Adevăr” sunt:
Oazu Nantoi, politolog, expert;
Igor Boţan, politolog, expert;
Valentin Dolganiuc, ex-vicepremier, semnatar al Declaraţiei de Independenţă;
Stanislav Pavlovschi, ex-judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
Mihai Manole, ex-ministru al Finanţelor, ex-ambasador în SUA;
Olesea Stamate, avocat, specialist în reforma justiţiei;
Mariana Kalughin, jurist, expert anticorupţie;
Cornelia Cozonac, jurnalist, specialist în investigaţii;
Angela Aramă, jurnalist, specialist în audiovizual;
Alexandru Cozer, jurnalist;
Vasile Zgardan, inginer, semnatar al Declaraţiei de Independenţă;
Vasile Năstase, jurnalist, semnatar al Declaraţiei de Independenţă;
Dinu Plîngău, student;
Andrei Năstase, avocat;
Nicolae Misail, reprezentantul organizaţiei „La strada”.
Pe 5 aprilie 2015, Platforma DA a organizat primul protest antiguvernare, atunci fiind marcaţi şase ani de la tragicele evenimente de pe 7 aprilie 2009. Protestatarii au cerut condamnarea tuturor făptaşilor crimelor din 7 aprilie 2009, identificarea şi judecarea vinovaţilor de distrugerea sistemul financiar-bancar şi sărăcirea cetăţenilor, dar şi reformarea reală a sistemului de drept şi asigurarea unei combateri veritabile şi nu mimate a corupţiei.
Manifestanţii au adoptat o rezoluţie prin care au cerut autorităţilor să investigheze cât mai rapid jaful băncilor, să returneze resursele financiare furate, să depolitizeze justiţia şi să adopte măsuri urgente în vederea deconspirării proprietarilor mass-media, însă clasa politică a ignorat aceste revendicări. Protestul s-a încheiat cu un Marş al Tăcerii, până la Parlament. Ulterior, oamenii au aprins lumânări în memoria eroilor tragicelor evenimente din 7 aprilie 2009.
A urmat protestul de amploare din 3 mai 2015. Aproximativ 50 de mii de oameni au protestat la Chişinău faţă de guvernarea coruptă, iar la final au aprobat o rezoluţie în care au înaintat mai multe revendicări, printre care publicarea imediată a investigaţiei companiei Kroll care a identificat actorii furtului sistemului bancar, demiterea conducătorilor de la instituţiile care au admis Furtul Secolului, neadmiterea declarării acestor miliarde furate drept datorie de stat, stoparea propagandei partinice, depolitizarea CCA, etc.
Concomitent cu protestul de la Chişinău, mitinguri similare au avut loc în mai multe oraşe din Europa.
Ignoranţa guvernanţilor faţă de revendicările populare a scos din nou moldovenii în stradă pe 7 iunie 2015. În timp ce zeci de mii de oameni cereau demisia guvernării corupte şi restituirea miliardelor furate în scuarul catedralei, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, Partidul Liberal făcea campanie electorală şi îndemna mulţimea să-l voteze pe Dorin Chirtoacă la alegerile locale, duminica viitoare. Protestatarii i-au huiduit minute în şir pe liberali.
Protestul de amploare din centrul Chişinăului s-a încheiat cu un marş. Zecile de mii de manifestanţi au pornit de la Arcul de Triumf şi au mărşăluit până în faţa sediului Centrului Naţional Anticorupţie.
Solidari cu protestatarii de la Chişinău au fost şi moldovenii stabiliţi în Franţa, Spania, Germania, Irlanda, Italia şi chiar Statele Unite ale Americii.
A urmat Marea Adunare Naţională din 6 septembrie 2015. Peste 100 de mii de oameni din toate colţurile ţării s-au adunat în centrul capitalei pentru a participa la protestul organizat de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr”. Manifestanţii şi-au cerut ţara înapoi, au scandat lozinci împotriva oligarhilor şi au solicitat demisia guvernării.
Oamenii au declarat că nu pleacă acasă până nu sunt auziţi de cei de la guvernare. Aşa a apărut Oraşul Demnităţii în care oamenii au instalat sute de corturi şi în care ulterior au protestat în regim non-stop faţă de regimul oligarhic.
Manifestanţii au votat o proclamaţie cu mai multe revendicări adresate puterii, printre care demisia şefilor mai multor instituţii ale statului, a preşedintelui ţării, a Executivului şi Legislativului, deconspirarea proprietarilor mass-media, alegerea preşedintelui ţării de către popor, pedepsirea vinovaţilor pentru frauda din sistemul bancar, toate culminând cu organizarea alegerilor parlamentare anticipate în condiţii echitabile pentru toţi concurenţii electorali.
Atunci un grup de contact al Platformei a mers la Guvern, pentru a-i înainta premierului revendicările protestatarilor şi a cere o reacţie imediată. Şeful Guvernului de atunci, Valeriu Streleţ, a declarat că a fost cu ochii pe manifestanţi şi că a dispus formarea unui grup de lucru pentru a analiza cerinţele societăţii. Ulterior, a anunţat protestatarii că şeful statului şi preşedintele Parlamentului refuză să vină la discuţii, i-a invitat însă pe membrii structurii la Ministerul Agriculturii.
Din nou, solidari cu protestatarii din Piaţa Marii Adunări Naţionale au fost şi moldovenii stabiliţi peste hotare. În Spania, Marea Britanie, Franţa, Irlanda, Grecia, România şi Statele Unite ale Americii zeci de moldoveni au ieşit în stradă pentru a cere demisia guvernării corupte şi restituirea miliardelor furate.
Pe parcursul întregii zile cât a durat protestul Jurnal TV a fost bruiat şi exclus din grila de programe în mai multe localităţi din ţară. Oamenii au acuzat compania de stat Moldtelecom că ar face jocurile oligarhilor, care vor să boicoteze mitingul organizat de Platforma Civică "Demnitate şi Adevăr".
Ecoul protestului antiguvernamental de la Chişinău, la care au participat peste o sută mii de oameni, a ajuns în presa internaţională. Un număr impunător de instituţii media din străinătate a relatat despre mitingul de amploare, în cadrul căruia protestatarii au cerut ţara înapoi, demisia preşedintelui ţării şi alegeri anticipate.
Pe 13 septembrie 2015 Platforma Demnitate şi Adevăr a organizat un nou protest de amploare. În cadrul mitingului de amploare din centrul capitalei, membrii şi simpatizanţii Platformei au vorbit despre necesitatea creării unui partid al poporului, din care să facă parte oameni cu integritate ireproşabilă.
Atunci zeci de mii de oamei au aprobat o rezoluţie prin care au solicitat Consiliului Marii Adunări Naţionale să purceadă la edificarea unei mişcări politice de alternativă şi a unei liste nominale a unui guvern de încredere populară. „Programul noii mişcării politice şi a garniturii de guvernare va avea la bază realizarea revendicărilor Proclamaţiei Marii Adunări Naţionale din 6 septembrie 2015, precum şi demararea procesului de investigare şi tragere la răspundere penală a uzurpatorilor puterii de stat, a beneficiarilor furtului de miliarde şi a recuperării prejudiciilor cauzate.Noua mişcare politică şi Garnitura de guvernare emanate de Marea Adunare Naţională, vor fi selectate pe baza principiilor de integritate, profesionalism şi transparenţă, elaborate şi testate de proiecte de genul “Moldova curată”,” Parlamentul curat” şi de către presa liberă, care şi-a probat profesionalismul”, se spune în rezoluţie.
A urmat o lună în care Consiliul Marii Adunări Naţionale a insistat constant pe implementarea consecventă şi etapizată a revendicărilor, dar fără succes. Pentru că şi de această dată s-au lovit de un zid al ignoranţei, un nou protest de amploare faţă de guvernarea oligarhică, organizat de Platforma DA, a avut loc pe 4 octombrie.
Cetăţenii au cerut, din nou, demiterea şi trimiterea la puşcărie a politicienilor corupţi. Totodată, membrii Consiliului Marii Adunări Naţionale au anunţat că vor iniţia procedura de colectare a semnăturilor pentru iniţierea unui referendum privind alegerea şefului statului de către popor.
Protestatarii au ajuns şi la Parlament, iar ulterior la Global Business Center, acolo unde Plahotniuc îşi are oficiile. Spiritele s-au încins după ce din mulţime au fost aruncate spre clădire sticle din plastic, ouă şi roşii, iar un grup de oameni s-a îmbrâncit cu poliţiştii în încercarea de a intra în clădire. Reprezentanţii Consiliului Marii Adunări Naţionale, au declarat ulterior că nu exclud faptul că în mulţime s-ar fi infiltrat provocatori.
La 13 decembrie 2015, mai mulţi reprezentanţi ai structurii civic au format partidul politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” iar noul şef al formaţiunii politice a fost ales reprezentantul protestatarilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale, Andrei Năstase.
Noul partid a fost creat ca o alternativă la actuala clasă politică, se declară pro-european şi îşi propune să lupte pentru condiţii decente de trai pentru cetăţeni, implementarea reformelor şi scoaterea ţării din captivitatea oligarhilor.
Următorul protest de amploare a fost unul spontan, organizat pe 20 ianuarie 2016, în ziua în care Parlamentului a votat de urgenţă şi sărind peste toate procedurile legale un Guvern condus de Pavel Filip, considerat om docil al oligarhului Vladimir Plahotniuc.
Mii de oameni au înconjurat clădirea Parlamentului la apelul Platformei DA faţă de învestirea Guvernul Filip. S-au mobilizat atunci atât simpatizanţi ai forţelor de dreapta, cât şi susţinători ai partidelor de stânga. Oamenii au cerut dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor anticipate.
Pe 29 ianuarie 2016, membrii susţinători ai Platformei DA şi ai Consiliului Marii Adunări Naţionale, dar şi a liderilor partidelor de stânga, au manifestat i împotriva Guvernului Filip, în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Manifestanţii au scandat lozinci antiguvernamentale, au cerut anticipate şi alegerea preşedintelui ţării de către popor.
În aceeaşi zi, mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au votat o rezoluţie prin care au convenit că singura ieşire din criza în care se află ţara o reprezintă alegerile anticipate. S-a întâmplat în cadrul unui Forum Civic organizat de Consiliul Marii Adunări Naţionale şi Platforma Demnitate şi Adevăr sub genericul "Consolidarea societăţii civile în lupta cu regimul oligarhic”. Participanţii au făcut un apel către întreaga societate să facă abstracţie de culori politice, afiliere ideologică şi să se consolideze pentru a protesta împreună faţă de stoparea dictaturii.
La cea de-a doua ediţie, Forumul Civic, organizat de Platforma Demnitate şi Adevăr, Consiliul Marii Adunări Naţionale şi societate civilă, a înaintat guvernării o listă de revendicări privind demisia şefilor mai multor instituţii de stat, dialog între reprezentanţii protestatarilor şi guvernare, mediat de oficiali europeni, şi pregătirea terenului pentru organizarea alegerilor anticipate, fiind stabilit un termen limită de o lună.
În prezent, un grup de iniţiativă format de Platforma DA şi Consiliul Marii Adunări Naţionale continuă colectarea semnăturilor pentru modificarea Constituţiei, astfel ca alegerea şi demiterea şefului statului prin vot direct şi reducerea numărului deputaţilor de la 101 la 71. Totodată, oamenii vor ca imunitatea parlamentară să fie limitată. Pentru iniţierea unui referendum de modificare a Constituţiei sunt necesare cel puţin 360 de mii de semnături pentru fiecare dintre cele patru chestiuni ale plebiscitului.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jurnal.md
