La eveniment au participat: Rodion Gavriloi, activist civic, Aneta Zasaviţchi, preşedinte Asociaţia Patronală „Asociaţia Naţională a Restaurantelor şi a Localurilor de Agrement din RM, Vasile Efros, şef direcţie Amenajare şi Salubrizare din cadrul Direcţiei Locativ-Comunale a Primăriei Chişinău, Ion Şalaru, vicedirector Centrul Naţional de Sănătate Publică, Sergiu Sofroni, reprezentant al Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău, Inga Albu, jurist şi Viorel Mardare, regizor. Raportor şi moderator – Victor Chironda, activist civic.

Discuţiile publice au început cu un Vox video în care cetăţenii s-au exprimat asupra noilor interdicţii. Astfel, majoritatea susţin noile prevederi legale, însă se întreabă „Unde putem să fumăm dacă aici nu se poate?” Pe de altă parte mai sunt şi oameni care nu cred că legile vor fi aplicate şi că nu vor avea de plătit amenzi dacă vor fuma în spaţiile publice. 

Activistul civic Rodion Gavriloi a explicat aspectele juridice ale pachetului de legi care, pe lângă legea propriu-zisă cu privire la controlul tutunului, mai prevede şi amendamente la Codul Contravenţional, legea Poliţiei, legea cu privire la publicitate etc. Unele dintre acestea, precum amendamentele Codului Contravenţional, au intrat deja în vigoare la 17 Septembrie 2015, pe când altele urmează să intre în vigoare la 31 mai 2016 sau chiar în 2020. Aceasta implementare treptată provoacă neclarităţi de interpretare şi aplicare.

Totodată, Rodion Gavriloi a explicat unde se poate şi unde nu se poate fuma. Astfel poţi fuma acasă (dacă nu sunt minori în preajmă), în maşina proprie (dacă nu eşti la volan şi iarăşi nu sunt minori), în locurile special amenajate (dacă vorbim de clădiri, urnele pentru ţigări trebuie să fie la 10 m distanţă de la intrare), spaţii nepopulate. Unde nu se poate fuma? În transportul public, taxi, serviciu (decât locurile special amenajate) spaţii publice închise (cluburi, restaurante), spaţii publice deschise (parcuri, străzi), spaţii semiînchise/semideschise, lângă copiii minori.

Pe lângă ţigările de tutun, legea mai vizează trabucurile, narghilea, ţigaretele electronice, gumele de mestecat cu nicotină, chiar şi beţişoarele aromate şi tămâia.

Rodion Gavriloi a vorbit şi despre partea de comercializare a ţigărilor. Astfel, legea deja prevede că în apropierea instituţiilor medicale şi educaţionale nu se pot comercializa ţigări în gherete de o suprafaţă până la 20 m2, însă această prevedere este încălcată şi nu s-au luat nici un fel de măsuri până acum.

Aneta Zasaviţchi a declarat că Asociaţia Naţională a Restaurantelor şi a Localurilor de Agrement susţine legea anti-fumat, însă a subliniat unele lacune şi neclarităţi care vor îngreuna implementarea legii „Nu este prevăzut nici un model concret cum ar trebui să arate spaţiile special amenajate pentru fumători. Cine va face verificarea? Penalizarea? 10 metri de la intrarea în local este exagerat, nu toate localurile dispun de acest spaţiu. Unele localuri au fost deja amendate cu toate că norma codului contravenţional a intrat în vigoare deja, iar legea în sine încă nu.” a declarat reprezentantul proprietarilor de localuri din Moldova.

Întrebat cum se vor aplica amenzile celor ce fumează în spaţiile publice, Sergiu Sofroni a explicat că poliţia va acţiona conform modificărilor Codului Contravenţional, art. 91 care prevede locurile unde poliţiştii pot sesiza fumătorii: transport public, sub acoperişul staţiilor de transport public, pieţe, arene, însă aceste modificări nu prevăd toate locurile publice care le prevede însăşi legea. Astfel, restul contravenţiilor sunt în competenţa Centrului Naţional de Sănătate Publică.

Juristul Inga Albu a oferit mai multe detalii despre lacunele în pachetul de legi anti-tutun. Aplicarea pe etape a prevederilor legale a creat impedimente în acest proces. În primul rând avem conflictul de norme când unele prevederi sunt deja în vigoare, iar altele urmează. În astfel de condiţii în instanţa de judecată nu este clar care acte normative vor fi interpretate. Totuşi prioritate are legea specială, adică legea privind controlul tutunului.

O altă neclaritate se referă la aceleaşi încălcare care au sancţiuni diferite. După care articole ne vom conduce? Lacune sunt şi la parte de aplicare a legii. Cine este agentul constatator? Poliţistul sau alt funcţionar public? Cum se întocmeşte un proces verbal pentru această contravenţie? Dna Albu, la fel, a menţionat că legea nu prevede clar unde este posibil de fumat şi ce înseamnă acela un spaţiu special amenajat. Acest şir de neclarităţi împiedică nu doar implementarea legii, dar şi îngreunează procesul de investigare în instanţa de judecată a unor asemenea cauze.

Raportorul Victor Chironda a făcut o intervenţie referindu-se la situaţia din Scuarul Cehov, recent amenajat unde coşurile de gunoi noi au fost deteriorate de mucurile de ţigară şi a dat exemplu de spaţii special amenajate în alte oraşe din lume. Astfel aceste spaţii sunt bine delimitate, au indicatoare, urne speciale şi a adresat o întrebare reprezentantului primăriei dacă vom avea ceva similar în Chişinău.

Vasile Efros de la Direcţia Locativ-comunală şi Amenajare ne-a comunicat că Primăria a instalat 130 coşuri de gunoi şi planifică să instaleze în următoarele două luni alte 1000 de coşuri speciale pentru mucurile de ţigară, separat de deşeurile stradale. Cât despre spaţiile special amenajate pentru fumători, dl. Efros a declarat că nu este o problemă să iniţieze asemenea lucrări chiar în acest an. Totuşi, direcţia nu este la curent cu aceste noi prevederi legale, pentru că această problemă nu intră direct în competenţele acesteia.

Viorel Mardare a vorbit despre implicaţiile acestei legi pentru cei direct vizaţi – fumătorii, menţionând că aceasta este cea mai dură lege anti-fumat din Europa şi asta e şi cea mai mare problemă, fiindcă această lege dură este practic inaplicabilă în Moldova. „Intenţia este bună, însă trebuia să fie prevăzute mecanismele de aplicare. Atunci unde se poate fuma? Într-un sat din Moldova unde se poate fuma? Arătaţi-mi unde să fumez”, a menţionat Viorel Mardare. În opinia lui, sunt alte domenii în Moldova unde ar trebui aplicate legi dure.

În replică, Ion Şalaru a recunoscut că avem o problemă la aplicarea legilor în RM, însă nu este de acord că aceasta este cea mai dură lege din Europa. În Rusia, Turcia, Romania sunt aplicate legi mai dure. Vicedirectorul CNSP a subliniat că legea a fost discutată şi examinată intens şi are drept scop protecţia cetăţenilor împotriva fumatului.

Conform datelor statistice, în RM 73% sunt nefumători şi doar 23% fumători. Astfel, Şalaru consideră că dreptul fumătorului este exagerat, pe când Constituţia prevede dreptul la sănătate, dreptul la un mediu sănătos.

La moment, CNSP elaborează un set de recomandări pentru proprietari, angajaţi, vizitatori cu privire la legea anti-fumat. Instituţia chiar intenţionează să ofere gratis unele materiale informative instituţiilor publice. De asemenea pe pagina web a CNSP va fi posibil de depus o plângere de către cetăţeni dacă aceştia vor depista că se fumează în locurile interzise, iar instituţia va prelua aceste sesizări.

Întrebat de Rodion Gavriloi de ce gheretele ce vând ţigări din apropierea şcolilor, universităţilor, instituţiilor medicale continuă să activeze nestingherit, chiar dacă normele de interzicere deja au intrat în vigoare, dl. Şalaru a comunicat că în Chişinău sunt amplasate 890 gherete ce comercializează ţigări şi la moment se cercetează toate punctele de vânzări. Sunt puncte de vânzări care pe lângă ţigări mai comercializează şi alte produse, de aceea se aşteaptă de la Ministerul Justiţiei o clarificare cu acestea.

Din publicul prezent la discuţii a luat cuvântul şi bloggerul Ion Grosu. Fiind nefumător, acesta a salutat legea, însă constată o problemă la etapa de aplicare a legii, în situaţia în care nu este prevăzut buget pentru implementare. „N-ar fi corect ca aceste legi să fie implementare bugetul public, căci el este format inclusiv şi din contul celor 73% cetăţeni care nu sunt fumători. O soluţie ar fi ca din accizele pe ţigări o parte să fie redirecţionată spre un fond de aplicare a acestei legi care să asigure spaţii special amenajate şi alte măsuri necesare”, a menţionat bloggerul.

Spre final de dialog, participanţii la discuţie au concluzionat că pachetul de legi „Anti-tutun” are foarte multe lacune, iar aplicarea acestor legi generează o serie de neclarităţi care îngreunează respectarea noilor prevederi şi schimbarea comportamentului societăţii.

Totodată lipsa unui mecanism clar de aplicare a legii generează un scepticism în ochii cetăţenilor despre efectele reale ale noilor prevederi, iar fumătorii sunt oarecum discriminaţi căci deşi li se interzice fumatul în spaţiile publice, legea nu obligă pe nimeni, nici autorităţile publice locale, nici patronii să creeze spaţii special amenajate pentru fumători.

Discuţiile au avut loc în cadrul proiectului „Dialoguri Urbane” – platformă de discuţii publice despre problemele de dezvoltare urbană. Acesta este un proiect de promovare a comunicării şi colaborării dintre autorităţi locale, instituţii ale statului şi societate civilă iniţiat de un grup de activişti specializaţi pe domeniul dezvoltării urbane (Vitalie Sprînceană, Vlada Ciobanu, Victor Chironda şi Maria Axenti) cu susţinerea Reţelei Civice Urbane.