Cine se face vinovat de licitaţiile trucate şi de livrarea produselor alterate în grădiniţe? Părinţii dau vina pe autorităţi, acestea, la rândul lor, regretă şi caută vinovatul, îndemnând cetăţenii să le ajute la depistarea problemelor ce ţin de alimentaţia copiilor din instituţiile de învăţământ. Licitaţiile privind produsele alimentare se fac nu în bază de concurs, ci în funcţie de valoarea mitei (otkat-ului) şi de rudenie. În urma acestor scheme au de suferit doar copiii, cărora li se încalcă dreptul fundamental la alimentaţie adecvată şi accesul la produse nutritive şi inofensive.

La o săptămână de când ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) au scos la iveală scandalul licitaţiilor trucate şi livrarea produselor stricate, au pornit o serie de controale în toate instituţiile de învăţământ din republică. Şefii direcţiilor de învăţământ din municipiul Chişinău au fost suspendaţi şi au fost reziliate contractele cu companiile care livrau produse alimentare în şcoli şi grădiniţe. Cei mai revoltaţi de acest scandal s-au arătat părinţii care au protestat atât la şedinţa Primăriei Chişinău, luni, 28 noiembrie, cât şi în faţa Direcţiei Generale, Educaţiei, Tineret şi Sport (DGETS) a Consiliului mun. Chişinău. Atât edilul capitalei, Dorin Chirtoacă, cât şi şefa DGETS, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, nu se consideră vinovaţi de această situaţie, ci doar regretă cele întâmplate.

Ce face Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor?

În timp ce cazul alimentelor puturoase se încinge, şeful Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), Gheorghe Gaberi, este în „ospeţe”, la Moscova. Subalternii săi ne asigură că în toate instituţiile de învăţământ au loc controale, iar la finalizarea acestora vor veni cu o informaţie mai amplă. „Controalele sunt efectuate de către specialiştii din cadrul direcţiilor teritoriale. Pentru moment, nu au fost găsite produse alterate”, ne-a declarat directorul adjunct al ANSA, Ion Toma.
 
Acesta a mai menţionat că, la 25 noiembrie curent, atunci când au fost efectuate controalele de către ofiţerii CNA, au participat şi specialişti din cadrul ANSA. Au fost depistate încălcări şi prelevate probe din produsele alimentare cu pricina. Până la obţinerea rezultatelor, produsele sunt sub supraveghere. Cine le păzeşte? Ce se va întâmpla cu aceste produse mai departe? Nimeni nu ne-a spus. Ion Toma consideră că produsele despre care a vorbit „Ghena” în timpul interceptărilor telefonice nu au ajuns în grădiniţe.

De aceeaşi părere este şi şeful CNA, Viorel Chetraru, care a declarat într-o emisiune TV că produsele alterate cu pricina nu au ajuns pe masa copiilor. Ştim că interceptările telefonice au fost efectuate timp de nouă luni, iar „Ghena” repeta mereu „las’ că le-or crăpa”, „dă-le la o grădiniţă de la Buiucani, că n-o să mă otrăvesc eu”.

Joi, şeful Direcţiei Sănătate, Mihai Moldovanu, care este şi şeful grupului de lucru în scandalul licitaţiilor trucate, a declarat că se mai furnizează produse alterate. „În urma controalelor, am depistat produse alterate la Grădiniţa 211 de la Ciocana. Există multe probleme la capitolul achiziţii publice, nu se respectă deloc procedura, blocurile alimentare sunt într-o stare jalnică”, a menţionat Moldovanu. Doar şefii de direcţie din sectoare susţin că totul este în regulă.

Contează doar banul

Ecaterina Meaun, specialistă în domeniul achiziţiilor publice, a explicat felul în care au fost organizate acestea. „Preţurile la produsele alimentare la licitaţii nu pot fi comparate cu cele de la producători şi angrosişti, cel puţin, din motivul că producătorii şi angrosiştii nu sunt interesaţi să vândă la bucată pentru fiecare grădiniţă în parte. Concurenţa este mare şi ofertanţii dau preţuri mici pentru a câştiga licitaţiile. Apoi, din aceste preţuri trebuie să plătească şi mită (otkat). În cazul în care nu plătesc, nu mai au acces la alte licitaţii”, a explicat experta în achiziţii publice.

Cea mai mare vină o poartă angajaţii direcţiilor de învăţământ şi directorii de grădiniţe. Mita înseamnă diminuarea calităţii produselor, deoarece furnizorii vor să aibă măcar minimul de profit. „Agenţii economici lipsiţi de bunul-simţ vor încerca mereu şi vor aduce produse expirate şi alterate atâta timp cât acestea vor fi acceptate. Angajaţii închid ochii, pentru că ştiu că portofelul lor se va suplimenta în fiecare lună sau trimestru”, a adăugat specialista.

Apare pancreatita

Majoritatea părinţilor ai căror copii suferă de pancreatită spun că această boală ar fi apărut la copiii lor după ce au început să frecventeze instituţiile preşcolare. „Cum am început a merge la grădiniţă, au apărut diverse probleme de sănătate: dureri de burtă, diaree, vomă etc. Medicul ne-a stabilit diagnoza: pancreatită acută. De unde? Noi mâncăm acasă sănătos”, ne-a spus Cristina, mamă a doi copii. Majoritatea părinţilor susţin că problemele de sănătate gastro-intestinale au apărut la câteva luni după ce au început să frecventeze grădiniţa. În luna mai a acestui an, Ministerul Sănătăţii, după un control efectuat în toată republica, a declarat că trei copii din patru cu vârsta între doi şi şase ani suferă de boli gastro-intestinale.

Alimentaţia nesănătoasă din produse alimentare alterate sau de o calitate proastă poate duce la agravarea situaţiei. Intoxicaţiile alimentare sunt în topul problemelor de sănătate ale copiilor. În acest scandal au fost reţinute 17 persoane, trei dintre acestea sunt plasate în arest la domiciliul, restul au fost încarcerate în Penitenciarul nr. 13 din capitală. Reţinuţii vor sta după gratii între 20 şi 30 de zile.