O mare parte din terenurile vândute de Marianciuc în 2014, deşi iniţial au fost puse sub sechestru, au ajuns ulterior în proprietatea altor firme, pe care instanţa de judecată le-a considerat ca fiind proprietari de bună-credinţă. În consecinţă, terenurile nu mai pot reveni în proprietatea statului, scrie Ziarul de Gardă.

În octombrie 2013, Iurie Ţurcan, pe atunci judecător la Judecătoria Râşcani, Chişinău, a emis o încheiere prin care Consiliul Municipal Chişinău (CMC) era obligat să organizeze licitaţii publice privind acordarea terenurilor publice în arendă, locaţiune funciară sau proprietate. Ulterior, în decembrie 2013, a emis şi o încheiere explicativă prin care anunţa cum va fi executată încheierea, dacă autorităţile locale vor refuza organizarea licitaţiilor. Atunci, Ţurcan a stabilit că dacă autorităţile nu organizează licitaţii, încheierea sa poate fi executată de un executor judecătoresc, iar terenurile care urmau a fi licitate puteau fi alese de creditor, adică de persoana care ceruse autorităţilor publice acordarea de terenuri. Peste o lună de la luarea deciziei, în ianuarie 2014, Ţurcan îşi prezenta demisia şi pleca onorabil din sistemul judecătoresc. ZdG a relatat despre acest caz în februarie 2015. Între timp, la mijloc de noiembrie 2016, magistratul Iurie Ţurcan a decedat, aflându-se în arest, în dosarul penal în care alţi 15 foşti sau actuali judecători sunt anchetaţi pentru spălarea a 20 de miliarde USD.

Licitaţiile din 2014, legalizate pentru „cumpărători de bună-credinţă

„Pentru că nu au fost contestate de nimeni, încheierile lui Iurie Ţurcan au devenit, pentru acel moment, definitive şi executorii. Iniţial, dosarul de executare a fost gestionat de executorul Nicolae Paşa, după care, de Nicolae Nicolaescu. În final, de executare s-a ocupat Evelina Marianciuc, care, la alegerea creditorului, Asociaţia Obştească (AO) „Cuvântul de Onoare”, care se adresase anterior Primăriei, solicitând teren pentru construcţia unei clădiri de menire socială pentru păturile vulnerabile, fiind refuzată, a identificat mai multe terenuri, a antrenat agenţia imobiliară „Acona Imobil” SRL pentru stabilirea preţului normativ al loturilor (de câteva ori mai mic decât cel de piaţă) şi a recurs la organizarea licitaţiilor, substituind, practic, autoritatea publică locală.

După două licitaţii organizate de Evelina Marianciuc, anunţate în „Ziarul Liber”, care se recomandă a fi unul cu tematică creştină, zeci de terenuri publice au trecut în proprietate privată, unele fiind ulterior vândute de mai multe ori, pentru a pierde urma adevăratului beneficiar. Ulterior, pe o parte din terenuri, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Procuratura Anticorupţie (PA), care investigau aceste aspecte în cadrul unui dosar penal, au aplicat sechestru (1, 2, 3, 4, 5). Totuşi, aşa cum precizează Valeriu Bogdan, şef adjunct al Direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău, „pe 14 terenuri a fost aplicat sechestru de două ori, de către CNA şi ulterior de Judecătoria Ciocana. Ei s-au străduit însă şi au vândut terenurile de 2 — 3 ori. Astfel, în august 2016, Curtea de Apel (CA) Chişinău a decis că nimeni nu mai poate pretinde la aceste terenuri pentru că proprietarii sunt de bună-credinţă”, precizează funcţionarul. „S-au aplicat sechestre. Ulterior, au fost scoase, pentru că instanţa a recunoscut întreprinderile ca şi cumpărători de bună credinţă. Sunt cazuri de aplicare dublă a sechestrelor: la etapa urmăririi penale şi la etapa examinării în fond a cauzei penale privind judecătorul Iurie Ţurcan, la Judecătoria Ciocana. În pofida acestui fapt, s-a scos sechestrul…”, precizează Mariana Botezatu, procurora Procuraturii Anticorupţie (PA), care a gestionat dosarul penal privind deposedarea autorităţilor publice locale de terenuri în urma licitaţiilor dubioase din 2014.

Pedeapsa anulată de instanţă pentru executorul judecătoresc

În iunie 2015, Colegiul Disciplinar (CD) de pe lângă Ministerul Justiţiei (MJ) a admis sesizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti (UNEJ) şi a suspendat, pe 6 luni, licenţa Evelinei Marianciuc. Aceasta, însă, a scăpat de pedeapsă după ce instanţa de judecată i-a anulat sancţiunea. Astfel, fără a fi pedepsiţi pentru participarea la schema din 2014, executorii judecătoreşti au continuat să figureze în această schemă, readusă la viaţă în 2016, deşi, oficial, CNA şi PA se aflau pe urmele autorilor escrocheriei.

În decembrie 2015, executorul judecătoresc Iacob Miron a preluat pentru executare silită de la Evelina Marianciuc actul emis de Iurie Ţurcan în octombrie 2013. La 22 decembrie 2015, acesta a publicat într-un ziar de anunţuri informaţia despre organizarea unei licitaţii pe 13 ianuarie 2016 prin care urmau a fi comercializate alte 22 de terenuri, cu preţuri cadastrale care variau între 48 de mii şi 1 milion de lei, la fel, la preţuri de câteva ori mai mici decât cele de piaţă. Într-o notă informativă adresată de UNEJ către MJ se spune că anunţul privind organizarea licitaţiei nu întrunea elementele legale, „15 din cele 22 de terenuri scoase atunci la licitaţie nu aveau indicate numere cadastrale şi nici adresa. La fel, nu sunt indicate datele de contact ale executorului judecătoresc, detaliu care, cumulat celorlalte, sugerează tendinţa de a minimaliza informarea potenţialilor cumpărători”, anunţa UNEJ. Printre terenurile scoase la licitaţie de Miron erau şi bunuri excluse din circuitul civil, inclusiv suprafeţe din parcuri, preciza Uniunea.

Licitaţia din 13 ianuarie care (nu) a avut loc. ZdG a intrat în posesia unor materiale video şi audio care arată că executorul judecătoresc Iacob Miron ar fi îngrădit participarea la acea licitaţie mai multor persoane, care s-au adresat cu asemenea demersuri până la 13 ianuarie 2016. Pe rol la Judecătoria Buiucani se află un litigiu între firma „Lexcolect Consulting” şi executorul Iacob Miron, în care agentul economic reclamă că i-ar fi fost îngrădit accesul la licitaţie.

Continuarea investigaţiei pe ZdG.