Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor anunţă că multiplexul acoperă până la 80% din populaţie, iar la prima etapă include opt programe TV, care vor emite în semnal digital terestru, în urma semnării contractelor cu ÎS Radiocomunicaţii.
Deocamdată doar 8 din 15
Este vorba despre TV Moldova1, Accent TV, N4, TVR Moldova, Prime TV, Canal 2, Canal 3 şi Publika TV. Ultimele patru fac parte din trustul General Media Grup al oligarhului Vladimir Plahotniuc.
Alţi 7 radiodifuzori, cu licenţe de difuzare în Multiplexul A, Agro TV, Jurnal TV, TV7, ITV, Regional TV, Super TV şi CTC, urmează să fie incluşi în pachet, imediat ce vor încheia contractele de prestare a serviciilor şi va fi asigurată sursa de semnal pentru Hed-End.
Astfel, din 1 noiembrie, populaţia poate recepţiona la nivel naţional programele TV în semnal digital terestru, utilizând antena de undă decimetrică şi dispunând de un receptor DVB-T2, MPEG4 la televizor.
Primul pachet TV, în semnal digital terestru, poate fi recepţionat pe următoarele canale:
1. Zona Edineţ, can.30;
2. Zona Mândreşti (Drochia, Ungheni) can.22;
3. Zona Trifeşti (Soroca) can.28;
4. Zona Străşeni (Ivancea, Chişinău, Hânceşti) can.31;
5. Zona Căuşeni (Tighina) can.21;
6. Zona Cahul (Cimişlia, Comrat, Baimaclia, Leova) can.36.
Ce oferă televiziunea digitală
Pentru cetăţeni, tranziţia la televiziunea digitală ar trebui să se materializeze prin înlocuirea a 3 canale TV de acoperire naţională, emise în format analogic cu trei multiplexe, ce au capacitatea de a transmite prin eter până la 42 de canale TV.
În acelaşi timp, pentru a spori eficienţa tehnologiei digitale, ÎS Radiocomunicaţii a început să testeze, în regim de laborator, noul standard de compresie a datelor video de tipul Hight Efficient Video Coding (HEVC).
Noul standard, succesor pentru H.264/MPEG-4 AVC, va fi aplicat în majoritatea ţărilor europene, începând cu anul curent. Utilizarea acestei tehnologii va permite plasarea într-un multiplex până la 28 de programe, faţă de maxim 15 cu standardul actual.
MTID anunţă că televiziunea digitală terestră are ca avantaje recepţia fără abonament, prin antenă, în majoritatea zonelor ţării, inclusiv recepţie mobilă, pentru un număr mai mare de TV, oferă o calitate mai bună a imaginii şi a sunetului, faţă de televiziunea analogică, şi include posibilitatea de a recepţiona gratuit canale HD. De asemenea, oferă recepţie semnal şi în zone mai puţin accesibile.
Republica Moldova urmează să finalizeze până la 31 decembrie 2017 trecerea la televiziunea digitală terestră.
R. Moldova nu este pregătită tehnic
Totuşi, potrivit unor opinii, Republica Moldova nu este nici pe departe pregătită de a trece la televiziunea digitală, iar semnalul digital va putea fi recepţionat de un număr extrem de limitat de telespectatori.
Ex-ministrul Telecomunicaţiilor Timofei Andros a relatat recent, pentru ECOnomist, că autorităţile nu au elaborat cel puţin un plan şi nu şi-au propus un obiectiv clar, pentru a asigura, din punct de vedere tehnic, populaţia pentru a putea recepţiona televiziunea digitală.
„Nu s-a făcut nimic până acum în acest sens. În primul rând, nu au fost verificate capacităţile tehnice ale ÎS „Radiocomunicaţii”, care are o reţea de emiţătoare, însă capacitatea lor de transmitere a unui semnal digital calitativ e sub semnul întrebării. În plus, mai există multe zone albe neacoperite cu semnal, unde populaţia s-a obişnuit deja să privească televiziunile româneşti, ucrainene sau transnistrene”, a menţionat ministrul.
În acest context, ex-ministrul spune că trecerea la TV digitală, dacă ar fi existat funcţionari responsabili, ar fi putut soluţiona şi problema transmiterii televiziunilor moldoveneşti şi pe teritoriul din stânga Nistrului, locuitorii din regiunea separatistă neavând, pentru moment, acces la televiziunile moldoveneşti.
Moldovenii nu sunt pregătiţi să recepţioneze semnalul digital
O altă problemă este capacitatea moldovenilor de a recepţiona semnalul digital. Potrivit lui Andros, este vorba, în primul rând, de dotarea cu antene adecvate. Deşi confecţionarea acestora nu e atât de complicată, oamenii nu sunt informaţi cum să facă acest lucru. În plus, în oraşe, casele trebuie dotate cu antene comune şi reţele interne de distribuire a semnalului. Nici în acest sens nu s-a făcut nimic.
Încă o problemă sunt aşa-numitele „setoboxuri”, convertoare de semnal, necesare pentru aproape toate televizoarele mai vechi de doi-trei ani, pentru a putea recepţiona semnalul digital. Deşi autorităţile promit că în bugetul pentru 2017 vor fi incluse cheltuieli pentru dotarea a 123 mii de familii cu astfel de convertoare, proiectul bugetului pentru anul viitor nu conţine această prevedere.
Televiziunile sunt, mai degrabă, defavorizate
Toate aceste probleme fac foarte puţin probabilă o trecere masivă la recepţionarea de către populaţie a televiziunii digitale. În aceste condiţii, televiziunile incluse în primul multiplex, cel care ar trebui să înceapă a funcţiona din 1 noiembrie, sunt, mai degrabă, defavorizate decât avantajate. Şi asta deoarece, din cauzele menţionate mai sus, semnalul digital va putea fi recepţionat de foarte puţini oameni, iar televiziunile vor trebui să achite pentru licenţe sume destul de mari faţă de veniturile obţinute.
Nu renunţă la televiziunea analogică
Totodată, deşi autorităţile spun că trecerea la televiziunea digitală se va încheia la finele anului viitor, se pare că nu au de gând să renunţe la televiziunea analogică.
Pe site-ul Consiliului Coordonator al Audiovizualului găsim o informaţie potrivit căreia licenţele pentru televiziunile analogice nu sunt retrase şi nici nu se prevede acest lucru în următorii trei ani. Unele licenţe sunt prelungite până în 2022, iar trei posturi ce aparţin oligarhului Vladimir Plahotniuc – Publika TV, Canal 2 şi Canal 3, care au acoperire aproape în toată ţara, pot să emită nestingherit, în format analogic, până în septembrie 2021.
Jurnal.md
