Sărbătoarea Sfintei Parascheva este celebrată anual de creştinii ortodocşi de stil vechi pe 27 octombrie, aceasta fiind una dintre cele mai mari sărbători ale anului.

Din cele cunoscute despre viaţa ei, ştim că a fost la Constantinopol, unde a cunoscut călugări care au învăţat-o să se bucure de viaţa duhovnicească, după care a mers la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde a stat cinci ani. Apoi, a plecat către Ţara Sfântă, iar după ce vede Ierusalimul, se aşază la o mănăstire de călugăriţe din pustiul Iordanului.
La 25 de ani, un înger i-a spus în vis să se reîntoarcă la locurile părinteşti. Revine în Epivat, fără a spune cuiva cine este şi de unde vine. După doi ani, trece la cele veşnice.

Sfânta a fost îngropată ca o străină, iar moaştele i-au fost descoperite ulterior, când li s-a arătat în vis unor creştini cărora le-a zis să-i dezgroape osemintele. De atunci, moaştele au fost puse la loc de cinste în diferite biserici şi catedrale, iar, în prezent, se află la Catedrala Ortodoxă din Iaşi.

În popor, Sfânta este percepută ca „mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri. Pentru oameni, ea rămâne un exemplu de credinţă şi dragoste.

Tradiţiile şi obiceiurile acestei zile s-au păstrat de-a lungul timpului. De Sfânta Parascheva nu se lucrează nici la serviciu şi nici acasă, pentru a evita durerile de cap şi cele de ochi. În acelaşi timp, dacă ziua de 27 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Iar dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.

În Republica Moldova 10.000 de femei poartă numele Parascheva.