Astăzi, în Republica Moldova funcţionează cel puţin şapte fabrici de producere a anabolizantelor, dintre care patru sunt laboratoare clandestine. Producătorii legali de anabolizante ar avea în spate un fost senator român, un cunoscut businessman moldovean şi un fost preşedinte al Federaţiei de bodybuilding de la Chişinău. Multe dintre aceste anabolizante ajung peste hotare prin contrabandă, în plicuri poştale acceptate şi expediate de ÎS Poşta Moldovei, scrie Anticorupţie.md
4 mai 2016, Aeroportul Internaţional Chişinău. Un avion încărcat cu saci de corespondenţă ai ÎS Poşta Moldovei îşi ia zborul spre Frankfurt. Printre coletele sigilate cu bandă adezivă pe care este imprimată denumirea „Poşta Moldovei” şi cu ştampilă vamală, în avion se găsesc şi trei saci cu sigla „Poşta Moldovei” care conţin pachete mici cu anabolizante. În Aeroportul din Frankfurt, sacii cu medicamente interzise spre export sunt mutaţi într-un alt avion, care de asemenea pleacă spre SUA.
Lunar, prin acest coridor, în SUA, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, dar şi în Australia şi statele CSI ajung de la 5.400 până la 7.800 de colete, fiecare dintre ele conţine anabolizante în valoare de circa 200 de dolari. Valoarea lunară a coletelor cu anabolizante transmise prin intermediul Poştei Moldovei variază între un milion şi un milion şi jumătate de dolari. Potrivit mai multor surse, schema funcţionează de peste zece ani.
Coletele clandestine
Steroizii anabolizanţi şi androgeni sunt hormoni sintetici, care sporesc capacitatea organismului de a produce ţesut muscular. În ultimul timp, aceste substanţe sunt foarte solicitate în rândul sportivilor şi persoanelor care îşi doresc să crească masa musculară sau să obţină performanţe sportive în termen scurt. În toate statele membre UE, majoritatea statelor CSI, precum şi în SUA, aceste substanţe sunt interzise spre fabricare şi comercializare. În Republica Moldova, producerea celor mai multe anabolizante este însă legală, iar vânzarea - liberă în farmacii.
Coletele cu anabolizante ajung de obicei la Poşta Moldovei pe uşa din spate. Sacii încărcaţi cu steroizi sunt aduşi de multe ori de şoferii poştei rapide EMS care îi recepţionează de la „clienţi” la adrese indicate de către aceştia.
„Locurile sunt diferite şi nu prea îmi amintesc să se repete. Se întâmplă să fie şi la marginea oraşului, sau lângă clădiri în construcţii”, ne dezvăluie surse din cadrul întreprinderii de stat. Din cauza riscului la care sunt expuse aceste persoane, am luat decizia de a le păstra anonimatul. Declaraţiile sunt confirmate însă şi de o înregistrare video care a ajuns în posesia noastră. Din filmuleţ se vede cum un angajat al Poştei Moldovei încarcă în maşina poştei rapide EMS două cutii mari, fără a respecta condiţiile de recepţionare a comenzii: coletele nu sunt cântărite, nu le sunt atribuite coduri de bară, expeditorul nu primeşte un bon de casă. Fostul şef al Centrului de Prelucrare şi Transportare a Poştei (CPTP), Sorin Stati, susţine că în cutiile care apar în imagini se găsesc anabolizante.
Despre aceeaşi schemă de transportare a substanţelor interzise la Poşta Moldovei se menţionează şi în Actul privind controlul complex al activităţii economico-financiare a filialei ÎS Poşta Moldovei, CPTP, întocmit încă în 2012 de către Serviciul Control Financiar şi Audit Intern, condus pe atunci de Sergiu Cebotari, cel care anterior a făcut mai multe dezvăluiri despre contrabanda cu anabolizante de la Poşta Moldovei (Vedeţi aici un fragment din Actul de control).
Trădaţi de bonurile de casă
Ajunşi la Oficiul Poştal 2000, din str. Piaţa Gării 3, din Chişinău, sacii cu anabolizante urcă imediat la etajul trei, la Serviciul poştă scrisori, fără a trece controlul operatorilor poştali şi al vameşului de la oficiul poştal de la primul etaj, care ar fi trebuit să verifice dacă în colete nu se găsesc obiecte interzise. Sursele noastre afirmă că pachetele care ocolesc procedura ar ajunge la poştă deja sigilate cu bandă adezivă Poşta Moldovei, având aplicate codurile de bară (un cod format din două litere şi nouă cifre, folosit pentru a urmări locul de aflare a coletului pe toată perioada transportării – n.r.) şi chiar ştampila vamală. La operatorii oficiului poştal ar fi adusă doar o listă cu coduri de bară care sunt introduse de operatorii poştali în baza de date a Poştei, iar casierii eliberează bonuri de casă pentru transportarea coletelor pe care nici nu le-au văzut în ochi.
Afirmaţiile sunt confirmate şi de documentele care au ajuns în posesia noastră. Astfel, potrivit bonurilor eliberate de un aparatul de casă de la Oficiul Poştal 2000, pe data de 7 martie 2015, în doar patru minute, de la 11.25 şi până la 11.29, casieriţa a eliberat 22 de bonuri de casă, pentru 22 de colete mici, cu greutatea de 250-550 de grame. Adică, pentru a deservi fiecare dintre cei 22 de clienţi diferiţi (în cazul în care ar fi fost o singură persoană, ar fi fost eliberat un singur bon de casă – n.r.), casieriţa a avut nevoie de doar zece secunde. Mai mult, deşi coletele au fost perfectate unul după altul, ordinea numerică a codurilor de bară care le-au fost aplicate nu este respectată. Primul colet are codul de bară „RB022040576MD”, iar următoarele trei, eliberate imediat– „RB022040580MD”, „RB022040562MD”, „RB022040973MD”.
Experimentul
Pentru a verifica dacă această performanţă este reală, reporterul nostru a mers la acelaşi oficiu poştal şi a încercat să trimită un colet similar, care conţinea o carte şi o cutie cu anabolizante. Întreaga procedură poştală a durat mai bine de opt minute, iar vameşul, după ce a verificat conţinutul pachetului, a scos cutia cu pastile şi ne-a întrebat ce fel de medicamente sunt acestea. După ce am precizat că se folosesc pentru creşterea masei musculare, vameşa avut un schimb intens de priviri cu unul dintre operatorii poştali după care ne-a întors pachetul cu anabolizante, explicând că transportarea lor peste hotare este interzisă. Bonul de casă pentru transportarea coletului este eliberat abia după ce conţinutul acestuia este verificat de vameş, iar plicul poştal este sigilat şi cântărit de un alt operator. Dacă expeditorii coletelor trecute în bonurile de casă prezentate mai sus ar fi respectat toată această procedură legală, vameşa şi cei doi operatori poştali ar fi trebuit să se deplaseze cu o viteză cosmică pentru a reuşi în doar zece secunde să îndeplinească toate operaţiunile.
Pachetele din viitor
Există şi alte probe care indică asupra faptului că sacii care conţin pachete cu anabolizante nu trec controlul de la oficiul poştal. În unele documente de manifest, care sunt perfectate de operatorii poştali abia după recepţionarea scrisorilor/coletelor de la expeditor, pentru ca acestea să fie direcţionate mai departe în Secţia poştă scrisori a CPTP, este indicată o oră anterioară celei la care operatorul ar fi primit coletul de la client, eliberându-i bon de casă, lucru imposibil.
Spre exemplu, pe 7 iunie 2016, pentru pachetul mic, având codul de bară „RB023246041MD” documentul de manifest este întocmit la ora 11:53. Potrivit bonului de casă, clientul a adus trimiterea poştală cu acest cod abia peste trei ore, la 14.42.
Deşi nu ştiu care este conţinutul pachetelor controversate, lucrătorii Secţie poştă scrisori de la CPTP le recunosc după codurile de bară cu o serie „specială”, folosite doar pentru coletele care ajung acolo în mod misterios şi care trebuie să iasă din clădire fără a trece prin scanerul vamal, instalat la etajul trei. Codurile de bară speciale prind bine şi mai târziu, în cazul retururilor care sunt retrase de aceiaşi angajaţi ai poştei înainte să ajungă pe mâinile vameşilor, pentru a fi predate unei persoane responsabile din conducerea CPTP. În mod normal, în cazul returului, coletele ar trebui returnate expeditorilor.
Falşi expeditori, pentru destinaţii dubioase
Este foarte complicat să stabileşti cine sunt expeditorii de colete cu anabolizante. Numele şi adresele indicate pe cele câteva colete cu steroizi ale căror poze au intrat în posesia noastră sunt fictive. Astfel, pe una dintre trimiterile poştale care urma să fie expediată pe 3 februarie 2015, la rubrica expeditor este indicat numele Leonid Pânzari, care locuieşte în Chişinău, pe str. Ialoveni, 17. Proprietarii casei susţin însă că nu cunosc pe nimeni cu acest nume. Nu am dat nici de urma lui Petru Cuşnir, care ar locui pe str. Hotin, 4 din Chişinău, şi care fi încercat să trimită un colet cu anabolizante pe 7 februarie curent, atunci când lotul de contrabandă a fost capturat de SIS.
False s-au dovedit a fi şi datele despre expeditorul unui colet cu anabolizante din 2010, Leonid Frolov, care ar locui pe str. Pavel Boţu, 17. Precizăm că ultima clădire de pe această stradă are nr. 15.
În cazul destinatarilor, situaţia este similară. Spre exemplu, 633 Cochrane rd. Park hills, Missouri 63601, indicată drept adresa unui bărbat pe nume Michael Hater, care ar fi primit un colet cu anabolizante în februarie 2011, este de fapt o zonă împădurită dintr-un parc din localitatea americană, iar 715 SE 20 Th AVE 3, Derfield BCH, Florida 33441, unde Eric Bakter îşi aştepta coletul cu anabolizante, trimis de Leonid Pânzari, este în realitate un hotel.
O schemă cu doi miniştri
La aceleaşi concluzii a ajuns şi preşedintele Comisie parlamentare de investigare a implicării Poştei Moldovei în transportarea ilegală de anabolizante, deputatul Grigore Cobzac, care a făcut public pe 13 octombrie 2016 un raport alternativ despre cele descoperite. Potrivit deputatului, contrabanda cu anabolizante a continuat şi pe perioada activităţii comisiei de anchetă, iar unele documente care ar fi putut servi drept probă în comisie au fost distruse pe perioada activităţii acesteia. Cobzac a explicat că pe perioada activităţii comisiei mai mulţi funcţionari de rang înalt au încercat să împiedice ancheta, fie tergiversând acordarea răspunsurilor, fie acordând răspunsuri false, trunchiate sau refuzând să acorde informaţii. Reieşind din aceste lucruri, dar şi alte probe ale anchetei, preşedintele comisiei sugerează că în schema cu substanţe anabolizante ar fi implicaţi, prin neîntreprinderea măsurilor ce se impun în vederea stopării transportărilor ilegale de substanţe interzise prin intermediul Î.S. Poşta Moldovei, ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, şi ministrului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Vasile Botnari, dar şi directorul general al Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, directorul general al Î.S. Poşta Moldovei, Serghei Nastas, şi directorul general adjunct al Î.S. Poşta Moldovei, Sergiu Batiuşca. Cobzac recomandă demisia acestor demnitari. De asemenea, se solicită instituţiilor de drept să stabilească gradul de implicare şi responsabilitate a actualului prim-ministru Pavel Filip, care a condus Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor anterior, instituţie responsabilă de activitatea Poştei Moldovei.
Jurnal.md
