În unele state europene, cum ar fi Elveţia sau Marea Britanie, incidenţa cancerului mamar este mai mare decât în Moldova, însă în aceste ţări rata vindecărilor este mai mare, iar mortalitatea prin tumori maligne e cu mult mai redusă decât la noi. Explicaţia statisticilor alarmante din Moldova e simplă: diagnosticarea tardivă a bolii. 

98% dintre cazurile de cancer la sân ar putea fi tratate dacă ar fi depistate la timp

„Dacă în spaţiul comunitar peste 60% din totalul bolnavilor de cancer se adresează la medic în stadiul I al bolii, când şansele de vindecare sunt mari, în Moldova doar 10% din femei depistează cancerul la sân într-un stadiu incipient, iar 40% se adresează la medic în stadii avansate – III şi IV. Aşa se explică şi faptul că din totalul cazurilor noi înregistrate într-un an, 10 la sută se soldează cu deces, iar în următorii 5 ani – 52% dintre femeile supuse tratamentului pierd lupta cu boala”, a comunicat pentru Report.md specialistul în oncologie al Ministerului Sănătăţii, profesorul Vasile Jovmir, cercetător ştiinţific principal la Institutului Oncologic.

„La nivel european se investeşte mult în prevenire şi depistare precoce. La bază stă următoarea filozofie: cu cât mai repede este depistată boala, cu atât mai mult cresc şansele de vindecare, iar cheltuielile pentru tratament sunt mult mai mici. 98% dintre cazuri pot fi tratate dacă sunt depistate la timp, aşa cum se întâmplă în Europa, unde mortalitatea provocată de cancerul la sân a scăzut în ultimii 20 de ani la jumătate”, susţine medicul. 

Cele mai multe cazuri de cancer la sân sunt înregistrate la nordul republicii

În Republica Moldova, cancerul la sân este al doilea cel mai frecvent tip de cancer, iar 70 la sută dintre femeile care dezvoltă această boală au vârsta cuprinsă între 50 şi 70 de ani şi provin din mediul rural. Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, la finele anului 2015, în Republica Moldova erau înregistrate 9 616 cazuri de cancer mamar. De zeci de ani de când profesează la Institutul Oncologic în calitate de chirurg mamolog, Vasile Jovmir spune că cele mai frecvente cazuri sunt înregistrate în nordul republicii şi mai puţin în zonele centru şi sud. De ce? Nu există un răspuns cert.

"Ar putea fi din cauza poluării cu nitraţi a apei şi a solului. Or, ştiţi bine că în perioada sovietică nordul republicii era vestit pentru recoltele bogate obţinute prin utilizarea intensivă a îngrăşămintelor chimice. Desigur că riscul de a dezvolta cancer mamar poate creşte şi în funcţie de modul de viaţă, obiceiurile alimentare, expunerea la radiaţii etc.”, susţine Vasile Jovmir.

Lipsa culturii sanitare face victime

Potrivit profesorului, problema cea mare este lipsa culturii sanitare a populaţiei, mai ales în mediul rural. „Femeile nu merg la medic decât atunci când tumoarea creşte în dimensiuni. Cancerul local nu provoacă dureri decât în stadiile avansate. De multe ori amână vizita la medic din ignoranţă, lipsă de timp, frica de diagnoză sau lipsa banilor”. Dar cum rămâne cu acele cazuri în care medicii, invocând lipsa medicamentelor în spital, pun pacientul în situaţia să plătească pentru unele proceduri sau medicamente?

„În Republica Moldova costul tratamentului bolnavilor de cancer este suportat de stat. Metodele folosite pentru tratament sunt cele clasice: îndepărtarea tumorii, asociată cu chimioterapia sau radioterapia. Da, este adevărat, Institutul Oncologic dispune de echipament medical învechit, care se mai defectează, însă pacienţii pot apela, în caz de necesitate şi la indicaţia medicului curant, la diagnosticare în centrele private şi atunci cheltuielile sunt rambursate de stat. Pentru cazurile când medicii cer bani pentru tratament, există mai multe telefoane de încredere la care îi încurajez pe pacienţi să sune în cazul în care este vorba de corupţie. În plus, pacientul se poate adresa la alt medic”, susţine profesorul Jovmir. La numărul 0-800-99999 pacienţii pot denunţa medicii corupţi şi pot obţine consultaţii privind dreptul la asistenţa medicală gratuită. Mai există şi „linia verde” a Centrului Naţional Anticorupţie şi cea a Ministerului Sănătăţii.

Cum ţinem cancerul mamar la distanţă?

„Graţie Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), am realizat un program de screening gratuit în raioanele Anenii Noi, Ştefan Vodă, Soroca şi Orhei. Adică zilnic, în mod organizat, au fost aduşi  la centre medicale din Chişinău, care dispuneau de aparatele necesare, câte un grup de femei pentru controlul de rutină. Peste 20.000 de femei din aceste raioane au beneficiat de examinare şi consultaţie clinică gratuită. Astfel am depistat peste 400 de cazuri noi de cancer. Dar statul nu poate suporta asemenea cheltuieli. Femeile singure trebuie să fie responsabile de sănătatea lor”, consideră profesorul Jovmir. Pentru a ţine cancerul mamar la distanţă, el îndeamnă femeile ca, pe lângă autoexaminarea sânilor, vizitele periodice la medic, acestea să efectueze cu regularitate o ecografie a glandei mamare, iar după 40 de ani să recurgă la o mamografie o dată la doi ani. În plus, să nu uite că modul sănătos de viaţă ar putea reduce riscul declanşării bolii.

Proteze mamare asigurate de stat... doar pe hârtie

Puţine dintre femeile care au suportat intervenţii chirurgicale de extirpare a sânilor, aşa-zisele  mastectomii, ştiu că statul trebuie să le asigure proteze mamare gratuite. Cel puţin aşa indică o lege care e în vigoare de doi ani, dar care nu funcţionează din lipsă de bani - nu pot fi organizate licitaţiile pentru procurarea protezelor externe. Acestea, însă, sunt extrem de necesare pentru restabilirea psihicului bolnavei şi integrarea ei în societate.

În acest an, statul a alocat pentru prima dată  o sumă pentru procurarea  protezelor  mamare,  atât externe cât şi pentru implante, dar o cantitate mult prea mică, dacă ţinem cont că anual sunt efectuate 600 – 700 de operaţii de înlăturare a sânului,  iar la evidenţă sunt în total peste 8 mii de paciente, care ar dori să primească gratuit proteze.

„Anual, de proteze externe au nevoie aproximativ 2 mii de paciente (protezele sunt schimbate la 2 -3 ani), unele dintre ele ar putea beneficia de implanturi mamare de silicon. În plus, nu putem şti ce necesităţi va avea viitorul pacient, de aceea insistăm ca în Moldova să introducem acelaşi sistem care funcţionează în Occident sau chiar în România: pacientele să-şi aleagă singure modelul potrivit şi să le procure din farmacii, iar statul doar să ramburseze costurile”, a mai spus profesorul şi chirurgul mamolog Vasile Jovmir.

A fost votat primul Program Naţional de Control al Cancerului

Situaţia ar urma să se schimbe din acest an, după ce, acum două săptămâni, Guvernul a aprobat primul Program Naţional de Control al Cancerului pentru anii 2016-2025. Potrivit acestuia, numărul bolnavilor care decedează din cauza cancerului ar trebui să se reducă cu 7% până în anul 2025. Ministerul Sănătăţii şi-a propus să întreprindă o serie de acţiuni pentru a asigura accesul a cel puţin 80% din pacienţii cu cancer la servicii calitative de diagnosticare, tratament şi îngrijire continuă. În acest scop va fi revizuită organizarea serviciului oncologic la nivel naţional. Institutul Oncologic va fi dotat suplimentar cu dispozitive medicale şi asigurat cu personal medical, fiind desemnat în calitate de Centru Naţional de Referinţă în Oncologie. 

De asemenea, vor fi revăzute programele de instruire a specialităţilor în oncologie. În cadrul Programului urmează să fie asigurat accesul la îngrijiri paliative şi servicii de reabilitare pentru pacienţii cu cancer în stadii terminale. Urmează ca această profesie să fie introdusă în Nomenclatorul specialităţilor din ţară, iar personalul medical să fie pregătit peste hotare în acest domeniu şi să fie certificat în ţară.

Fonduri europene pentru diagnosticare şi tratament

Programul Naţional mai prevede crearea Registrului de Cancer, care să reprezinte o bază sigură de date privind activităţile de prevenire, depistare precoce şi tratamentul cancerului. De asemenea, pentru prima dată, Republica Moldova va avea un Consiliu consultativ responsabil de monitorizarea şi evaluarea implementării intervenţiilor publice în controlul cancerului. Această structură va fi constituită din experţi, care se vor ocupa de coordonarea programelor de screening şi a acţiunilor realizate de diferiţi prestatori publici şi privaţi sau din asistenţa spitalicească şi primară.

"Este foarte important că odată cu aprobarea Programului Naţional de Control al Cancerului, adică expunerea clară a viziunii şi conceptului organizării serviciului oncologic în Republica Moldova şi probarea lui de către Guvern, se deschide calea şi posibilitatea de a accesa fonduri europene şi de a colabora mai intens cu Uniunea Europeană, care este gata să acorde ajutor pentru asigurarea unui diagnostic şi tratament modern  pacienţilor oncologici din Republica Moldova”, ne-a mai comunicat profesorul Vasile Jovmir.