Importanţa sănătăţii cetăţenilor

Pe parcursul tuturor anilor de independenţă, piaţa farmaceutică din Moldova  a fost hărţuită de majoritatea guvernanţilor. Deciziile nechibzuite sau părtinitoare, de fiecare dată au dus la majorarea preţurilor la toate medicamentele. În prezent se întreprinde  a treia tentativă de a face regulă în această piaţă începând cu anul 2004.

Indiferent de vocea tuturor reţelelor de farmacii, a societăţii civile, a experţilor, totuşi modificările la legea privind activitatea farmaceutică, în mod orb şi nechibzuit se impune parlamentarilor pe gât pentru a fi votată. În altă publicaţie am semnalat scopul, problemele şi consecinţele acestor modificări (http://www.jurnal.md/ro/economic/2015/6/24/tentative-de-preluare-a-pietei-farmaceutice/).

Este de menţionat, indiferent de faptul că şi Avizul negativ cu nr.06/779 din data de 5 martie 2015, emis de către Centrului Naţional Anticorupţie, la proiectul  de modificare a legii privind activitatea farmaceutică, totuşi aceste modificări sunt împinse în Parlament cu orice preţ de a fi votate. Care este miza? De ce se procedează  atât de grabnic?  După cum este cunoscut, la data de 29 ianuarie 2015, deputaţii din partea fracţiunii PCRM, Oleg Reidman, Boris Golovin şi Oxana Domenti au venit în Parlamentul RM cu un proiect de modificare a legii privind activitatea farmaceutică.

Se conturează o concluzie. Rezultatele analizelor relevă că toate acţiunile, formele de promovare a noilor prevederi şi conţinutul lor, rapiditatea cu care se acţionează în grabă, scoaterea nivelului de rentabilitate de 15% pentru producătorii autohtoni, etc., precum şi momentul propunerilor modificărilor la legea privind activitatea farmaceutică, pot avea legătură cu privatizarea S.A. „Farmaco”. Nu se exclude faptul că toate acestea au ca scop facilitarea ascunsă (indirectă) şi pot activiza obţinerea de profit maxim de către Farmaco, iar adiacent pot primi facilitaţi şi ceilalţi producători autohtoni. Pentru informaţie, SA „Farmaco” deţine peste 70 la sută din piaţa producătorilor autohtoni, iar restul producţiei medicamentelor orientată, în cea mai mare parte, spre export şi, practic nimic nu au comun cu noile modificări.

Criza medicamentelor bate le uşă. În rezultatul implementării modificărilor la această lege s-ar putea declanşa o criză de proporţii pe piaţa de medicamente. Numai în prima jumătate a anului curent, importurile de medicamente s-a redus cu circa 27,2%. Aceasta este un simptom al crizei, care poate fi provocată de hotărârile nechibzuite ale unui grup de parlamentari. Care de fapt este sau, cât de nobilă este intenţia de implementare a unor modificări la această lege, nu se cunoaşte. Timpul ne va arăta, când din nou consecinţele vor fi aruncate, cum se face în Republica Moldova, pe umerele cetăţenilor şi mediului de afaceri.

Republica Moldova este într-o criză economică ireversibilă. În această situaţie nimeni nu mai livrează medicamente în avans. Pe piaţa din Moldova operează mai mult de 10 producători multinaţionali din străinătate, care înregistrează volume uriaşe de realizări pe piaţa mondială, de peste 45 miliarde dolari. În acest sens, piaţa Moldovei nu-i prea avantajează, nu prezintă mare interes pentru ei şi, în orice clipă, îşi pot restrânge activităţile. Adică orice pas de schimbare bruscă a regulilor de joc pe piaţa farmaceutică, poate lipsi Moldova de unele medicamente foarte importante.

Pe de altă parte se acţionează concertat cu Ministerul Sănătăţii, fapt despre care, în modificările la legea privind activitatea farmaceutică, nu se vorbeşte nimic, şi, nici în nota informativă la proiectul de modificare a acestei legi.

Este obligatoriu că aceste menţiuni să fie făcute public, în aşa fel ca parlamentarii să cunoască realitatea reformei respective, or aceasta nu poate fi separată sau interpretată separat.

Pe 9 decembrie 2014 Ministerul sănătăţii a emis un ordin cu nr.1400 cu privire la aprobarea Regulilor de bună practică de distribuţie a medicamentelor (GDP) de uz uman. Acesta impune nişte reguli stricte prin care toţi actorii de pe piaţa de distribuţie a medicamentelor sunt impuşi să implementeze, doar numai în 9 luni, de la emiterea acestui ordin, practica europeană de asigurarea a standardelor europene de calitate a producerii, păstrării şi distribuirii medicamentelor.

Ceea ce ţările europene au implementat pe parcursul a 50-100 de ani, oficialii moldoveni vor să implementeze în Moldova doar în câteva luni.

Deja s-au scurs şapte luni. Au mai rămas două luni până la finalizarea implementării acestui ordin, însă nimic nu se întreprinde, înafara presiunilor din partea structurilor respective asupra cadrului instituţional al pieţei farmaceutice. Până în prezent structurile responsabile de implementare nu au făcut nimic pentru ca agenţii economici să se conformeze cerinţelor acestui ordin.

Analizele relevă multe nechibzuinţe ale acestui ordin. Însă una, cea mai importantă, alături de cele financiare, este că se acţionează din mai multe părţi asupra infrastructurii farmaceutice din Moldova, astfel ca piaţa să cedeze şi să fie formată o posibilitate de trecere a unui număr mare de farmacii în insolvenţă ca, mai apoi, acestea să fie preluate de unele reţele din alte ţări sau din interior.

O altă gafă a acestui ordin este faptul că cerinţele şi condiţiile se limitează doar numai pentru producători, depozite şi distribuitori de medicamente.

După cum am înţeles, în prezent se emite un alt proiect de ordin, care va face referinţă şi la farmacii, în ceea ce ţine de implementarea standardelor europene GDP (Good Deposit Practice). Din informaţiile obţinute am reţinut că Regulamentul pentru farmacii va apărea doar după implementarea de către depozitele farmaceutice a noilor standarde. Aceasta este o absurditate totală.

Apare de la sine o întrebare: Dacă până la farmacii medicamentele vor respecta toate cerinţele de păstrare a calităţii, atunci mai departe nu-l interesează pe nimeni nimic? Sau mai departe calitatea nu contează după ce vor fi livrate farmaciilor? Ce se va întâmpla cu aceste medicamente? Cum se poate admite aşa scăpări, or logica celor care au ca sarcină funcţia de reglementare a pieţii farmaceutice se întrerupe uneori?

Doar o constatare financiară!

Astăzi în Moldova funcţionează în jurul a 70 de depozite farmaceutice. Costurile pentru implementarea prevederilor, cu referinţă numai la o unitate de depozit, devin uriaşe, dacă luăm în considerare dotarea cu aparataj special, utilaje de ultimă generaţie, cheltuieli adăugătoare de energie electrică, angajarea noilor persoane, majorarea cheltuielilor de salarizare, majorarea contribuţiilor la asigurările sociale obligatorii de stat şi în medicină, cheltuieli de construcţie sau reamenajare a construcţiilor, cheltuieli de exploatare şi întreţinere, cheltuieli pentru instruire, protecţie, etc. În aşa fel cheltuielile pentru dotarea unui singur depozit pot atinge 200,0 mii de euro. În special, cele mai costisitoare sunt: dotarea automobilelor mai mari, cu volum de 14 metri cubi – 7200 de euro per maşină, cele cu volum mai mic de aproximativ şase metru cubi  – 6230 de euro.

Dacă la un depozit există zece maşini mari şi zece mai mici, atunci este foarte uşor de calculat cheltuielile primare de dotare, care nu include cele ulterioare de exploatare şi întreţinere. În aşa fel, numai pentru dotarea automobilelor la un singur depozit costurile pot atinge 134,3 mii de euro. La acestea se mai adaugă cheltuielile pentru dotarea fiecărui depozit cu senzori de menţinere a temperaturii, ce constituie – 20,5 mii de euro, plus cartografia depozitului – 1,2 mii de euro.

După cum se vede din analiză, numai pentru cheltuielile primare de dotare, fiecare depozit trebuie să cheltui aproximativ 156,0 mii de euro. Altele 45,0 mii de euro sunt legate de alte cheltuieli.

Raportate la leul moldovenesc toate cheltuielile valorează în jurul 4,18 milioane de lei.  Dacă raportăm costul unui singur depozit la toate cele 70 de depozite, atunci suma legată de implementarea standardelor GDP în timpul prevăzut de Ministerul sănătăţii ar constituie aproximativ 292,6 milioane de lei.

Dacă această sumă ţine numai de implementarea grabnică a depozitelor, atunci care va fi suma totală pentru toţi producătorii şi distribuitorii?

Dacă se va începe implementarea standardelor GDP şi în farmacii, atunci aceasta sumă se poate tripla.

Evident că va fi necesar de găsit toate aceste mijloace financiare. Care va fi calea de soluţionare? Răspunsul este evident, aceşti bani vor fi aruncaţi în costul medicamentelor.

Atunci despre care ieftinire a medicamentelor poate fi vorba?

De aceea, îndemn parlamentarii sa mediteze cu capul rece asupra acestor modificări la pachetul de legi cu care vine grupul parlamentar.

Un alt aspect din analiza efectuată ţine de performanţa pieţei farmaceutice. Astăzi în Moldova practic lipsesc preparatele medicamentoase de generaţii noi. Lucrătorii medicali nu cunosc medicamentele din generaţiile noi. Din discuţiile în profunzime cu unii medici, care merg în ritm cu progresul, am constatat că ei merg din cont propriu la diferite seminare şi training-uri peste hotarele ţării, pentru a se documenta cu noile tehnologii, aparate, utilaje, medicamente de generaţii noi etc. Aceasta duce la degradarea sistemului de menţinere a unei naţiuni sănătoase.

O constatare aparte ţine de pierderile cauzate de cursul de schimb al leului moldovenesc, însoţite şi de pierderile legate de distribuţia medicamentelor. De exemplu la companiile europene, cum sunt Phoenix Group şi Celesio Group, cheltuielile de distribuţie constituie 7,8%, pe când la noi în Moldova se impun până la 5%. Puţini din consumatori dar şi oficiali cunosc faptul că distribuirea medicamentelor în zonele rurale costă în unele cazuri mai mult, decât preţul medicamentului în farmacie.

Mai jos vom aduce rezultatul unei analize, care a fost efectuată în legătură cu impunerea altor reforme pe piaţa farmaceutică, care au adus haos şi prejudicii de sute de milioane de lei agenţilor economici şi a provocat creşterea bruscă a preţurilor.

Oare există raţiune în Parlament?

Înainte de a fi votată în lectură a doua, deputaţii din Parlamentul RM ar trebui să analizeze cu mare atenţie, care vor fi repercusiunile asupra sferei sociale, asupra mediului de afaceri, asupra bugetului de stat şi a bugetului de asigurări obligatorii sociale şi în medicină.

Nimeni nu pune la îndoială necesitatea reducerii preţurilor, ba chiar este nobilă şi binevenită, însă, procesul de modificare a acestei legi nu trebuie să se facă fără o analiză a efectelor pe care le va avea implementarea în practică a noilor reglementări. Efectele modificărilor la legea privind activitatea farmaceutică în Republica Moldova:

  1. În acest sens îmi permit sa fac referinţă la art.20 al Legii nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, unde expres se stabileşte că: concomitent cu elaborarea proiectului de act legislativ, grupul de lucru întocmeşte o notă informativă care include efectele sociale, economice şi de altă natură. Tot în acest articol se prevede că, în cazul în care actul legislativ reglementează activitatea de întreprinzător, este obligatoriu de a analiza impactul de reglementare în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului. De aceea afirm că, în lipsa unei analize ample a efectelor sociale şi economice ale modificărilor la această lege, implementarea lor va produce consecinţe inimaginabil de periculoase.
  2. Adoptarea grabnică a acestor modificări va avea consecinţe nefaste şi va afecta considerabil o parte din agenţii economici importatori, precum şi consumatorii de medicamente. Pe piaţa farmaceutică se vor majora nereglementat preţurile de livrare a medicamentelor de la producătorii autohtoni, în rezultatul excluderii normativului de rentabilitate pe entitate de până la 15%. În aşa fel, adoptarea modificărilor la legea privind activitatea farmaceutică va avantaja producătorii autohtoni prin asigurarea condiţiilor de activitate mai competitive şi posibilităţi mai mari de dezvoltare prin excluderea normativului de rentabilitate pe entitate de până ia 15%, care astăzi este stabilit în conţinutul actual al acestei legi.
  3. O altă deficienţă a acestor modificări este faptul că nu va avea loc sporirea gradului de securitate farmaceutică a tării, cum menţionează autorii modificărilor în nota informativă, pentru că un produs ieftin nu înseamnă neapărat şi calitativ.
  4. Din punct de vedere declarativ, autorii modificărilor urmăresc efecte benefice, însă realitatea, cu regret, este alta. Nu se vor elimina deficienţele  în procesul formare a preţurilor la medicamente şi, nu se va asigura piaţa cu medicamente calitative şi accesibile ca preţ, ci vor rezulta alte efecte cum sunt:
  • se va produce o majorare nereglementată a preţurilor de livrare de la producătorii autohtoni pentru medicamentele autohtone de calitate inferioară, în rezultatul excluderii normativului de rentabilitate de până la 15%, precum şi a venitului producătorilor autohtoni de medicamente în cazul exportului de medicamente;
  • în rezultatul implementării acestor modificări vor fi create condiţii de descurajare a importurilor de medicamente de calitate înaltă, care va duce la apariţia deficitului pe piaţă din Republica Moldova a medicamentelor respective. Deci toţi importatorii se vor orienta la rentabilitate înaltă de la prima categorie spre medicamente ieftine la preţ şi respectiv calitate inferioară;
  • imediat vor dispare medicamentele calitative din lista medicamentelor compensate sau înlocuirea acestora cu medicamente ieftine şi ineficiente. Aceasta va afecta şi mai mult sănătatea publică, adică se va plăti în zadar bani din fondurile bugetului AOM;
  • se va majora prezenţa pe piaţă a medicamentelor ieftine, inclusiv a medicamentelor autohtone, care nu dispun de certificate de calitate recunoscute la nivel comunitar sau internaţional, adică sunt de o calitate inferioară faţă de cele de import;
  • implementarea acestor modificări va amplifica apariţia fenomenelor de corupţie în rândurile angajaţilor entităţii responsabile de întocmirea listei medicamentelor compensate în legătură cu operarea modificărilor acestei liste.
Practicile cu intenţii necurate şi periculoase pentru piaţa farmaceutică 

În continuare vom relata rezultatele unei analize a retrospectivei de reformare a pieţei farmaceutice. După cum s-a relatat mai sus practica de reformare a sistemului de sănătate în Moldova nu cunoaşte o performanţă bună cu impact pozitiv. Toate încercările de reformare a acestui sistem au eşuat pentru că au avut ca scop jefuirea populaţiei şi îmbogăţirea nemeritată unor persoane.

Puţini care cunosc proiectul „ONIX-JCV” S.R.L., care datorită implicării rapide a organelor de anchetă, a fost oprit la timp. Prin intermediul acestei firme toţi actorii pieţei farmaceutice din Moldova erau obligaţi, prin hotărârea de Guvern nr.85 din 25 ianuarie 2006 cu privire la implementarea sistemului informaţional automatizat „Nomenclatorul de stat al medicamentelor”, să încheie contract cu firma „ONIX-JCV” SRL. La momentul elaborării şi adoptării acestei hotărâri dl Oleg Reidman şi dna Oxana Dominte erau consilierii preşedintelui V.N. Voronin pe probleme sociale respective, iar dl

Boris Golovin deţinea funcţia de viceministru al sănătăţii în responsabilitatea căruia intra şi Agenţia Medicamentului, preşedinte al consiliului de administraţie al SA „Farmaco”.

Nu este sarcina expertului de a face concluzii privind modalităţile şi forma cu care se acţiona, însă procesul de implementare a acelei hotărâri de guvern era departe de unul civilizat. Este de competenţa organelor respective să-şi facă treaba. Însă este obligatoriu de a face referinţă la Ordinul Ministrului Sănătăţii de atunci dl Ion Ababii, despre implementarea sistemului informaţional automatizat „Nomenclatorul de stat al medicamentelor”. Asemănător situaţiei din ziua de astăzi, acest ordin obliga numai în câteva luni să fie implementată reforma.

Din discuţiile cu reprezentanţii pieţei farmaceutice, care au dorit să rămână în anonimat, s-a tras concluzia că ei erau adunaţi cu ceata la Agenţia Medicamentului şi impuşi să implementeze acea prevedere a acelui ordin al ministrului.

În aşa fel, potrivit contractului cu firma „ONIX — JCV” SRL pentru instalarea programului computerizat agenţii economici trebuiau să achite 80 de dolari (pe piaţa softurilor o aşa instalare costa pană la 50 de lei, adică de vreo 20 de ori mai scump), iar daca softurile nu funcţionau, chemarea reprezentanţilor firmei, pentru o ora de munca, costa 25 de dolari. Agenţii economici mai erau obligaţi să cumpere un nou aparat de casa la preţ de aproximativ de 500 de dolari, un scanner şi imprimantă specială, computer la costul de 950 de dolari, adică la un preţ de cel puţin două ori mai mare ca cel de piaţă. In total, costurile de dotare a unei farmacii se ridicau la 50 mii de lei.

Pe parcursul implementării acestei Hotărâri dubioase de Guvern au fost vândute aproximativ 5000 de pachete de programe speciale electronice, sumă care atinge aproximativ la 400 mii de dolari SUA. Calculele aproximative estimează pierderile de la tentativa de implementare a acestei hotărâri dubioase la aproximativ zece milioane de dolari, bani care au fost jefuiţi.

Efectele sociale au fost considerabile şi foarte dureroase pentru cetăţeni. Dacă la început se vorbea, ca astăzi, despre ieftinirea medicamentelor, după implementare s-a înregistrat o majorare a preţurilor cu cel puţin 40%, iar agenţii economici sau ales cu computere, softuri, aparate de casă şi scanere, care au rămas neutile. Deci efectele sociale şi economice au fost invers proporţionale declaraţiilor şi „intenţiilor nobile” declarate pe acele timpuri.

Astăzi actorii pieţei farmaceutice din nou sunt supuşi tentativelor de tortură economică şi legislativă, iarăşi li se impune noi softuri, noi aparate, noi utilaje, condiţii noi, etc. Oare se poate de implementat în ţara aceasta ceva cu cap, ca să aibă amprentă eficientă, dar nu să fie de natură şi caracter jefuitor?

Se pare şeful statului de atunci, Vladimir Nicolaevici Voronin, încă pe timpurile celea, era furat din spate la forţă maximă, iar în faţă i se prezentau efectele dulci ale acestor delapidări. Toţi arătau cu degetul la „ţar”, cum îi mai ziceau din umbră dlui Voronin, însă în realitate fabrica de furat bani şi jefuire funcţiona la capacitate maximă.

Efectele implementării Hotărârii de Guvern nr.85 din 25 ianuarie 2006 vin să explice intenţiile nobile ale celor care pe atunci promovau aceleaşi standarde europene, care şi astăzi sunt promovate cu atâta grabă.

În rezultatul proiectului dubios „ONIX — JCV” SRL statul a fost prejudiciat cu sume colosale de bani, inclusiv instituţiile medicale, Agenţia Medicamentului, dar şi Bugetul AOM.

Calcă pe aceiaşi greblă. Oare nu este iarăşi o cursă, în care vor avea de suferit aceiaşi oameni de afaceri de pe piaţa farmaceutică, care pe timpul lui Voronin au suferit pierderi de aproape 100 milioane de lei?

Este obligatoriu de făcut paralele între aceste două tentative de reforme, una eşuată de la bun început, intenţia reală căreia a fost jefuirea agenţilor economici, şi, alta din prezent, care prin forma, modalitatea şi rapiditatea cu care se promovează relevă de fapt altceva, decât bunele practici, dar şi intenţiile nobile.

Din cele relatate în prezenta analiză, se mai desprinde o concluzie importantă: Astăzi avem o imagine mai clară a pieţei farmaceutice. Este timpul de a întreprinde ceva măsuri de precauţie pentru că sa fie stopate măcar puţin fărădelegile cu care se acţionează. Este timpul ca fiecare deputat să înţeleagă că este dator şi obligat măcar din când în când să acţioneze în FOLOSUL cetăţeanului ci nu CONTRA.

Recomandare:

Parlamentul RM ar trebui să formeze o comisie specială de anchetă, prin care să fie stabilite toate abaterile în legătură cu fostele şi actualele modificări la legislaţia privind sănătatea publică, producerea şi distribuirea medicamentelor, organizarea şi funcţionarea pieţei farmaceutice, stabilirea prejudiciilor şi efectelor de la implementarea nechibzuită a unor prevederi la legislaţia medicală.
 
Sursa: costandachi.eu