„La alegerile anterioare în Republica Moldova era sistemul de vot proporţional, adică partidele au câştigat locuri în Parlament pe baza procentului votului naţional pe care l-au primit. În luna iulie, democraţii şi socialiştii au votat împreună pentru a înlocui sistemul electoral proporţional cu cel mixt. Cel din urmă presupune că 50 din deputaţi ar fi aleşi, la alegerile din 2018, pe liste de partid, iar 51 – în circumscripţii uninominale. Democraţii şi socialiştii au împins reforma cu o viteză record: de la propunerea iniţială până la proiectul de lege final a trecuc mai puţin de cinci luni”, se arată în textul articolului.

Totodată, iniţiatorii proiectului de modificare a sistemului electoral au ignorat şi avizul negativ al Comisiei de la Veneţia, scrie în articol.

„Susţinătorii reformei au ignorat de asemenea un aviz puternic formulat de Comisia de la Veneţia, un organ consultativ al Consiliului Europei. Experţii Comisiei de la Veneţia au susţinut că alegerea deputaţilor în circumscripţii uninominale ar putea să nu meargă într-o democraţie slabă, cum ar fi Moldova, deoarece este mai uşor să cumperi sau să manipulezi mai multe alegeri mici decât alegerile naţionale”, se mai arată în articol.

Astfel, potrivit articolului, noul sistem de vot poate avantaja anumite partide.

„Partidele mici, în special partidele cu sprijin descentralizat, pot câştiga. Un partid cu sprijinul de 30% din întreaga ţară ar fi greu să câştige orice primă poziţie din trecut. Şi numărul de locuri proporţionale pe care ar putea să le câştige este acum mult mai mic”, e scris în articol.

„În cele din urmă, moldovenii se vor plictisi de corupţie şi de o guvernare slabă. Generaţia tânără cunoaşte diferenţa dintre Chişinău şi Berlin: ei folosesc internetul şi călătoresc prin Europa”, se arată în articol.