„În primul rând trimit un semnal în societate că există o cerere de apropiere cu România. Iar a doua explicaţie este un rezultat al crizei prin care trece statul Republica Moldova. Oamenii sunt efectiv dezamăgiţi, nemulţumiţi de de faptul că statul Republica Moldova practic a sucombat în cele două obligaţiuni pe care le are faţă de cetăţenii săi: securitate şi prosperitatea. Ea nu poate asigura aceste două lucruri”, susţine Virgiliu Pâslariuc, istoric.

„Aceste declaraţii reprezintă sau pot fi interpretate ca un pressing, dacă vreţi, al autorităţilor locale din Republica Moldova, mai nou şi din România în condiţiile în care şi Guvernul de la Bucureşti, şi Guvernul de la Chişinău sunt foarte rezervate, ca să mă exprim blând, în ceea ce priveşte punerea pe tapet a acestei chestiuni. Şi al treilea element pe care îl văd aici, eu cred că este şi un rezultat al unor colaborări foarte strânse între autorităţile locale din Republica Moldova şi România. Dacă vreţi, este ca o palmă aşa cumva dată şi autorităţile centrale”, a declarat Igor Caşu, istoric.

„Eu tare mă tem că şi cu aceste îndemnuri iarăşi se profanează acest ideal sfânt al meu, al nostru, al românilor de aici. Noi suntem vreo 900, aproape o mie de localităţi, deci 100 şi ceva. A zecea parte. Da, eu credeam că într-o săptămână gata, o să fie vreo 300- 400 măcar. Măcar echivalentul acel al sondajelor - 20, 30 de procente de unionişti. Nu prea a fost să fie şi iată, eu iarăşi sunt sincer, trebuie să spunem toate astea, tare mă tem că astea o să ni se întoarcă, să aibă efect de bumerang”, a spus Nicolae Josan, activist civic.

„Suntem într-un an electoral şi ştim foarte bine şi deja noi avem semne că aceste declaraţii, aceste porniri sincere de reunire care vin din partea localităţilor încearcă să fie cumva capitalizate politic de anumite forţe. Am avut întotdeauna de fapt în Parlamentul Republicii Moldova forţe unioniste. Întrebarea este ce au făcut ele? Nu au făcut absolut nimic fiindcă de fapt proiectul acesta era mai degrabă electoral pentru consumul Republicii Moldova”, a declarat Virgiliu Pâslariuc

„Asta ne arată în plan mai larg Basarabia sau ceea ce a mai rămas din ea ca un teritoriu contestat şi în care identităţile nu sunt pe deplin formate şi aici sigur că se poate de pescuit foarte uşor. Şi să nu uitaţi că suntem în an electoral. Plahotniuc şi PD-ul, pe de altă parte, cochetează cu această idee pentru că chiar dacă purtătorul de cuvânt a spus că ei nu vor să tragă foloase, ei cochetează”, a spus Igor Caşu.

„Mie mi se pare că politicienii noştri ar fi împotriva unirii din cel puţin două considerente: din unul penitenciar şi altul pecuniar. O unire ar însemna sfârşitul libertăţii lor cetăţeneşti”,  a spus Val Butnaru, realizator "Cabinetul din umbră".

„Această clasă politică, de fapt singura sursă de prosperitate a lor este statul, sunt afacerile cu statul”, a spus Virgiliu Pâslariuc.

O intervenţie pe marginea acestui subiect a avut-o şi coordonatorul Departamentului de Analize Economice al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Petrişor Gabriel Peiu.

„Se vorbeşte foarte puţin despre unire, se fac însă mult mai mulţi paşi concreţi în vederea apropierii dintre cele două state. Un exemplu foarte bun sunt investiţiile care se întâmplă în ultima perioadă din partea firmelor româneşti.  Importanţa acestui demers mi se pare mai mult la nivel simbolic şi anume menţinerea temei unioniste pe agendă în pofida politicienilor care fac tot ce pot să o scoată de pe agenda publică şi în primul rând în pofida Guvernului de la Chişinău, care are o poziţie mai mult decât duplicitară în acest sens. Nu cred că cineva crede în vreun demers unionist al actualei puteri de la Chişinău, cum nici din partea Guvernului de la Bucureşti nu este vizibilă o activitate unionistă”, a spus Petrişor Gabriel Peiu.
 
În final, s-a vorbit despre necesitatea unor fapte concrete.

„Nu poţi face unirea doar cu declaraţii. Este nevoie de proiecte şi paşi concreţi”, a spus Virgiliu Pâslariuc.
„Apropo, putem să ne inspirăm din acest plan de acţiuni care există între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, un plan de acţiuni care să fie semnat între Guvernul de la Bucureşti şi Guvernul de la Chişinău şi nu numai la nivel de guverne, dar şi la nivel de societate civilă pentru că Guvernul o să se schimbe, dar cumva societatea să aibă această memorie de a presa”, afirmă Igor Caşu.

„Atâta timp cât o să fie mafia aceea în guvernarea din România şi la noi nu putem noi vorbi de apropierea acestui ideal sfânt. Trebuie să ne unim societatea civilă, să dăm jos hoţii de acolo, să dăm jos şi hoţii de aici, să facem reforme”, a declarat Nicolae Josan.

„Din punctul meu personal de vedere soluţia este unirea, salvarea este unirea. E timpul să încetăm să strigăm. Hai să facem lucruri concrete: poduri, şosele, reţea de energie electrică comună, conducte de gaz şi poate sunt convins că astfel ne vom mişca spre scopul final. Totul se va produce mult mai repede decât cred unii ”, a spus Val Butnaru.

Declaraţiile nu au fost comentate, deocamdată, de către autorităţi.