„Majoritatea celor intervievaţi din consiliile raionale, municipale şi deputaţii Adunării Populare a Găgăuziei au refuzat să răspundă întrebărilor legate de posibile abuzuri în folosirea resurselor administrative, unii au amânat discuţiile, iar alţii au refuzat comunicarea. Potrivit legii, pedeapsa maximă pentru folosirea resurselor administrative în campaniile electorale este de 3 ani de închisoare. Promo-LEX recomandă să fie aplicate pedepse pentru aceste fapte nu doar în campaniile electorale, ci şi în afara acestora”, se arată în raport.

În raport se menţionează că situaţia e şi mai îngrijorătoare datorită faptului că un număr impunător din aleşii locali au menţionat că au fost supuşi intimidărilor fizice sau psihice pentru ca să ia anumite decizii (în peste 20%), dar şi că au fost ameninţaţi cu intentarea dosarelor sau cu pierderea locului de muncă.

O altă abatere stabilită în raport este faptul că locuitorii nu sunt implicaţi în bugetarea participativă: Bugetarea participativă este aplicată abia de un an, iar impactul acesteia a fost resimţit doar în Chişinău şi Bălţi. Atunci când aceasta este pusă în valoare, locuitorii au posibilitatea reală să decidă – prin vot – felul în care sunt cheltuiţi o parte din banii publici. În acest scop, Promo-LEX recomandă obligarea prin lege a autorităţilor locale să implementeze acest concept în ţară.

Totodată, se menţionează că contracte de achiziţii semnate în baza unei singure oferte. „Deşi legea obligă asigurarea concurenţei în achiziţii publice, valoarea contractelor semnate cu autorităţile locale în urma concursurilor cu un singur participant însumează circa 145  milioane de lei (!) pentru semestrul doi al anului trecut. Acest fapt trezeşte îngrijorare în condiţiile actuale ale dezvoltării economiei locale, chiar dacă aproape jumătate din contracte au fost semnate cu participarea a patru şi mai mulţi concurenţi. Ca şi în prima jumătate a anului trecut, majoritatea resurselor financiare ale autorităţilor locale au fost dedicate lucrărilor de construcţie”, adaugă autorii raportului.

Raportul mai scoate la iveală faptul că fără răspuns din partea autorităţilor locale rămân o treime din solicitanţii de informaţii. La acest capitol, Pentru ca să pună la încercare capacităţile autorităţilor locale la trimiterea răspunsurilor către solicitanţi, sub supravegherea Promo-LEX au fost expediate peste 70 de scrisori către acestea, însă o treime din persoanele care au cerut anumite informaţii publice să le cunoască, nu au primit niciun răspuns de la autorităţile locale.

„Doar 4 din 32 autorităţi locale au număr de telefon anticorupţie afişat online. Mai mult, aproape jumătate din autorităţile locale nu au rampe de acces”, spune Promo-LEX.

În context, autorii precizează că  situaţia necesită îmbunătăţiri substanţiale în consiliile raionale şi municipale: „Deşi deseori este invocată lipsa autonomiei locale financiare, există cauze care pot fi soluţionate cu puterile proprii”.

În comparaţie cu primul raport pe 2017, pentru a doua jumătate a anului au fost examinate componente noi, precum cea care ţine de posibile folosiri abuzive a resurselor administrative, dar şi a fost întreprinsă o comparaţie între cele două perioade examinate în anul precedent.