Hotărârea luată încă la mijlocul lui decembrie anul trecut a fost publicată abia pe 30 ianuarie, în timpul vizitei experţilor Comisiei de la Veneţia, şi la o zi de la depunerea de către deputaţii liberali a unei cereri prin care au cerut urgentarea examinării acestei sesizări.

„La 15 decembrie deja a anului trecut, CC a declarat inadmisibilă sesizarea deputaţilor PL privind sistemul mixt. Despre această decizie se află abia azi. O lună şi jumătate, decizia Curţii Constituţionale privind cel mai important subiect al momentului a fost ţinută în secret. Probabil au aşteptat să plece experţii Comisiei de la Veneţia. Raţionamentul unui comportament atât de idiot din partea celor care au decis să ţină o lună şi jumătate această decizie în secret îmi scapă”, a comentat activistul civic Valeriu Paşa.

„În calitate de autor al sesizării privind neconstituţionalitatea sistemului electoral mixt adoptat de binomul Plahotniuc-Dodon, consider în continuare, cu tărie, că multe din argumentele fundamentale aduse în septembrie, în sesizare, sunt valabile”, afirmă deputatul PL, Valeriu Munteanu.

De cealaltă parte, Curtea Constituţională a emis astăzi o dezminţire în care susţine că „actele adoptate de CC sunt aduse la cunoştinţa autorilor, plasate pe pagina oficială de internet a Curţii şi publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova după finalizarea procesului de redactare”

„Curtea precizează că, potrivit pct. 24 din Regulamentul Curţii Constituţionale privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, deciziile privind admisibilitatea sesizărilor se adoptă în şedinţă închisă fără participarea autorilor. Curtea menţionează că în şedinţe plenare publice cu participarea părţilor se examinează doar sesizările declarate admisibile. Prin urmare, sesizarea nr.117a/2017, depusă de fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal, fiind declarată inadmisibilă, a priori nu putea fi examinată în şedinţă plenară publică”, se spune în comunicatul Curţii.

Amintim că proiectul de lege privind trecerea la sistemul mixt a fost votat în lectură finală la sfârşitul lui iulie, fiind susţinut de deputaţii din PD, PSRM şi grupul Leancă. Potrivit legii, alegerile parlamentare se vor organiza în baza unei circumscripţii naţionale care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova şi secţiile de votare din străinătate, precum şi în baza a 51 de circumscripţii uninominale, inclusiv constituite pentru localităţile din stânga Nistrului şi peste hotare.

Iniţiativa a trecut în ciuda criticilor din partea partenerilor de dezvoltare şi protestelor organizate faţă de această iniţiativă legislativă. Guvernarea de la Chişinău a ignorat avizul negativ al Comisiei de la Veneţia care a evidenţiat mai multe deficienţe în ceea ce priveşte reforma electorală.