DW: În Moldova se toarnă temelia unei dictaturi criminale; O adevărată maşinărie lucrează din umbră pentru a asigura PD rămânerea la putere

DW: În Moldova se toarnă temelia unei dictaturi criminale; O adevărată maşinărie lucrează din umbră pentru a asigura PD rămânerea la putere
Sursa: www.dw.com Foto: jurnal.md 25.01.2018 08:48
Guvernarea a transformat Moldova într-un ghem de stratageme electorale. Instituţiile statului au capitulat una după alta în faţa oligarhiei, foştii parteneri politici şi de business au fost băgaţi la puşcărie. O adevărată maşinărie, consumatoare de fonduri uriaşe, cel mai probabil de provenienţă dubioasă, lucrează din umbră pentru a-i asigura Partidului Democrat rămânerea la „pupitrul” puterii şi după alegerile parlamentare din toamnă, comentează Deutsche Welle.

Instituţiile statului au capitulat una după alta în faţa oligarhiei, foştii parteneri politici şi de business au fost băgaţi la puşcărie, urmare a unor procese „cu uşile închise”, deciziile judiciare au devenit previzibile, concursurile pentru funcţiile importante sunt formale, fără contracandidaţi şi cu rezultate uşor de anticipat, licitaţiile publice sunt mimate, puterea şi-a creat propria societate civilă ca să mimeze dialogul aplaudat de birocraţii europeni, mass media a fost îngenuncheată şi atrasă în holdingul puterii, sute de primari care au câştigat alegerile ca exponenţi ai diferitor partide au aderat subit la PD... Toate pe fundalul restrângerii libertăţilor cetăţeneşti, justificate propagandistic, de holdingul mediatic al puterii, prin „exemplul ţărilor europene” şi nevoia de a „îndeplini Acordul de Asociere cu UE”. Astfel, este compromisă definitiv ideea europeană, în Moldova turnându-se, în aceste clipe, temelia unei viitoare dictaturi cu iz criminal.

Moldova este condusă, momentan, de un singur om. Acesta susţine briefinguri de presă în cadrul cărora îşi citeşte discursurile de pe o tabletă sofisticată şi niciodată nu răspunde la vreo întrebare a jurnaliştilor. Cu toate acestea, periodic, lansează „interviuri”, în formă scrisă, în presa online, în special în cea finanţată de la Bucureşti. Şeful Moldovei nu deţine nicio funcţie în stat. El este doar lider PD, iar tot ce spune la briefingurile susţinute la partid, se execută imediat la nivel guvernamental. Deşi administrează, de facto, cea mai săracă ţară din Europa, cu pensionari care primesc mai puţin de 35 de euro pe lună, iar raţia alimentară zilnică a unui copil la grădiniţă nici nu ajunge la 2 euro, oligarhul îşi permite zboruri peste ocean cu avioane private de lux. Adevărat, e treaba lui cu banii lui, dar uneori discrepanţa generează suspiciuni, mai ales când este vorba de un personaj controversat.

Cronologia „vorbeşte”

La 7 aprilie 2009, tinerii au ieşit în stradă să protesteze împotriva unei noi victorii a comuniştilor în alegerile parlamentare. Protestele paşnice au fost deturnate, degenerând în violenţe stradale, soldate inclusiv cu morţi. Poliţia a avut un comportament straniu şi provocator. În cele din urmă, guvernarea comunistă a fost debarcată, puterea fiind preluată de o coaliţie de partide pretins pro-europene care au promis, în alegerile anticipate, elucidarea adevărului despre violenţele din aprilie 2009. Adevărul nu a ieşit la iveală nici până în ziua de astăzi, iar toţi şefii din poliţie, anchetaţi pentru atrocităţile de atunci au fost scoşi, de-a lungul anilor, basma curată de către diferite instanţe naţionale. Majoritatea celor care au condus atunci organele de forţă fie au fost restabiliţi şi avansaţi, fie îl deservesc pe cel care este astăzi, de facto, şeful Republicii Moldova.

Sărim peste frământările politice care au urmat până în 2014, frământări generate de riscul alunecării PD într-o coaliţie de stânga ce putea pune capăt parcursului european al acestei ţări. Vom menţiona în acest sens doar că vizita din 2010 a şefului administraţiei prezidenţiale de la Moscova, Serghei Narîşkin, la Chişinău este de neignorat. În noiembrie 2014, cu puţin timp înainte de alegerile parlamentare, au apărut primele suspiciuni că din sistemul bancar moldovenesc s-a furat un miliard de dolari (aproximativ 18% din PIB-ul ţării). O fraudă de asemenea proporţii nu putea fi măsluită. Guvernatorul Băncii Naţionale a fost înlocuit (dar nu a suportat urmări penale), a fost contractată compania americană „Kroll” pentru a identifica traseul banilor şi persoanele implicate. Ultimul raport al detectivilor americani a fost transmis recent Băncii Naţionale a Moldovei, a fost „redactat”, iar în spaţiul public s-a dat doar un rezumat în care apare un singur nume – Ilan Şor. Alte nume ale celor implicaţi nu au fost făcute publice, iar premierul Pavel Filip spune că „90% din cei care apar în raport sunt oameni absolut oneşti”. Documentul este ţinut sub zece lacăte la BNM, nefiind transmis nici măcar procurorilor moldoveni.

La 30 noiembrie 2015 au avut loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. În urma  acestora, PSRM s-a ales cu 25 de mandate, PLDM cu 23, PCRM cu 21, PD cu 19 şi PL cu 13 mandate.

La 15 octombrie 2015, în baza unui autodenunţ al lui Ilan Şor, a fost reţinut, iar ulterior condamnat, în cadrul unui proces închis, Vlad Filat, liderul celui mai important partid parlamentar pro-european şi principalul oponent politic şi de business al actualului lider PD, oligarhul Vlad Plahotniuc. Filat a primit 9 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi corupere pasivă. Asta după ce omul de afaceri Ilan Şor a recunoscut că Filat a luat mită de la el în valore de 250 de milioane de dolari. Holdingul mediatic al puterii a încercat să acrediteze ideea că Filat a furat miliardul şi, iată, a fost pedepsit. Astăzi, Şor, deşi a fost condamnat cu executare într-un alt dosar, se află în libertate şi administrează bani publici din funcţia de primar de Orhei. Raportul „Kroll” arată că frauda bancară, care a paralizat Moldova în 2014, este legată anume de acest personaj. După arestarea lui Filat, PLDM s-a ruinat. În aprilie 2017, mai mulţi deputaţi dezlipiţi de PLDM au format „grupul popular-europenilor”, având la bază platforma politică a ex-premierului Iurie Leancă – cel care a semnat, în calitate de prim-ministru, garanţia guvernamentală pentru scoaterea banilor din rezerva Băncii Naţionale, în vederea creditării celor trei bănci din care s-a furat celebrul miliard de dolari. Acum, „grupul popular-europenilor” este parte a guvernării controlate de PD, după ce PL a părăsit coaliţia. Iurie Leancă este viceprim-ministru în Guvernul Filip.

Liberalii s-au retras în opoziţie după ce procurorii l-au încolţit cu două dosare penale pe primarul de Chişinău Dorin Chirtoacă, nepotul liderul PL. La solicitarea procurorilor, Chirtoacă a fost suspendat din funcţie, iar acum primar interimar este Silvia Radu – un personaj prin intermediul căruia, potrivit presei de la Chişinău, PD a luat sub oblăduirea sa şi Primăria capitalei.

La 29 octombrie 2015, 21 de comunişti, 25 de socialişti si 19 deputaţi ai Partidului Democrat au demis guvernul condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ. Asta chiar dacă PD avea miniştrii săi în acel guvern. Moţiunea fusese depusă de socialişti.

În decembrie 2015, 14 deputaţi comunişti s-au dezlipit de fracţiunea lui Vladimir Voronin, iar în martie 2017, aceştia şi-au oficializat relaţia cu PD, aderând la formaţiunea condusă de Vlad Plahotniuc. Astfel, PD s-a pomenit cu 34 de deputaţi.

La 20 ianuarie 2016, ignorând procedura şi contrar protestelor spontane de afară, Parlamentul a învestit Guvernul Filip cu votul a 57 de deputaţi democraţi, liberali, foşti comunişti şi foşti liberal-democraţi. Preşedintele de atunci, Nicolae Timofti, a reuşit în ultimul moment să blocheze preluarea funcţiei de premier de către Vlad Plahotniuc, invocând suspiciunile de corupţie care ar plana asupra acestuia. După ce a convocat ambasadorii străini şi s-a plâns că este presat şi el, şi familia sa, Timofti a primit, totuşi, în acea noapte jurământul Cabinetului Filip, în spatele mai multor cordoane de poliţie.

La 4 martie 2016, Curtea Constituţională, condusă de un alt fost fruntaş liberal-democrat, Alexandru Tănase, a restabilit dreptul cetăţenilor de a-şi alege preşedintele prin vot direct, reanimând, fără votul Parlamentului, o normă apusă în anul 2000. În baza acestei modificări, în noiembrie 2016, pro-rusul Igor Dodon a devenit preşedinte al Republicii Moldova, urmare a confruntării, în al doilea tur, cu preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu. Implicarea holdingului mediatic al PD şi a Bisericii de partea lui Igor Dodon au fost determinante în asigurarea victoriei lui Dodon. Alexandru Tănase este astăzi ministru al Justiţiei în Guvernul Filip.

La 20 iulie 2017, democraţii, socialiştii şi popular-europenii au votat, contrar protestelor stradale si contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, trecerea de la sistemul electoral proporţional (pe liste de partid) la sistemul electoral mixt – o mutare menită, potrivit societăţii civile, să propulseze în Parlamentul ce va rezulta din alegerile din 2018, un fel de „baroni locali”. Era unica şansă a detestatului PD de a-şi împinge oamenii săi în viitorul legislativ. Democraţii lui Plahotniuc au făcut-o în tandem cu socialiştii lui Igor Dodon, iar popular-europenii lui Iurie Leancă i-au asistat.

La sfârşitul lunii decembrie 2017, societatea civilă a constituit un grup de iniţiativă care îşi propunea iniţierea unui referendum legislativ pentru anularea sistemului electoral mixt. La 12 ianuarie 2018, Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea grupului de iniţiativă şi a blocat iniţiativa societăţii civile. Aceeaşi componenţă a Comisiei Electorale Centrale va organiza, în toamna anului 2018, alegerile parlamentare în baza sistemului mixt.

Punct ochit: Doar doi poli politici şi coaliţie post-electorală de stânga

Plahotniuc şi Dodon încearcă şi reuşesc să împartă puterea. PD jonglează cu pericolul venirii „tancurilor ruseşti”, pozând în formaţiune pro-europeană, iar PSRM, care îl deserveşte pe Dodon, flutură sperietoarea unirii cu România ca să-şi „hrănească” electoratul cu viziuni pro-ruse. Au împărţit audiovizualul din Republica Moldova şi astfel pot acredita orice minciună îşi doresc, pot anihila politic pe oricine şi îi fac invizibili pe liderii politici care le-ar putea strica „maşina electorală” pe care şi-au construit-o în timp, în paralel cu subordonarea instituţiilor statului.

Deutsche Welle

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI