Expertul Transparency International, Veaceslav Negruţa, afirmă că, dintre aceste 79 de iniţiative legislative, o parte au fost condiţii impuse de partenerii de dezvoltare, aşa cum spuneau chiar cei din PD. „Aceste iniţiative nu sunt datorită guvernării, ci în pofida intereselor şi rezistenţei fracţiunii PD”, afirmă expertul.

„O alta parte sunt iniţiative de modificări promovate la doar câteva luni distanţă de adoptare, la proiectele de mai sus, de la p.1, (printre ele modificările la legile din pachetul bancar, ARBI rezoluţia bancară, depozitarul central etc...) care, iniţial fiind „condiţii impuse”, au fost adaptate ulterior la interesele celor cu interese, prin iniţiative de modificări”, mai explică fostul ministru.

Alte iniţiative sunt cele faţă de care CNA, în rapoartele sale de expertiză anticorupţie, le-a etichetat cu „scheme de legalizare a mijloacelor de provenienţă infracţională”, „formă de spălătorie de bani de origine ilegal”, „risc şi insiguranţă pentu cetăţenii RM şi pentru RM ca stat”, atenţionează Negruţa.

„Precum şi câteva proiecte populiste, pre-electorale, fără acoperire financiară sau/şi care vor genera dezechilibre economice, financiare şi deformări competiţionale pe termen mediu şi lung. Principala dintre ele - modificarea sistemului electoral, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Mare activitate...”, conchide Veaceslav Negruţa.

Precizăm că, potrivit bilanţului statistic al Parlamentului, pe parcursul anului 2017 fracţiunile parlamentare au înaintat 170 de iniţiative legislative. Dintre acestea, PD a venit cu 79, PSRM - cu 44 de proiecte, deputaţii neafiliaţi şi cei din PLDM - cu câte 11 iniţiative, PCRM - cu 10, PL şi grupul PPEM - câte 6 iniţiative.

Alţi subiecţi cu drept de iniţiativă legislativă au înaintat alte încă 235 de proiecte. În total, pe parcursul anului trecut, în Parlamentul moldovean au fost înregistrate 405 iniţiative legislative.